Suplimentul ziarului „Timişoara”, avînd un
consiliu director internaţional (cu personalităţi din
Budapesta, Praga, Maribor, Lyon, Timişoara,
Londra), invită cititorul — conform editorialului
semnat de directorul publicaţiei, Bruno Guichard
— „mai mult la o reflecţie asupra conceptelor de
minoritate şi de minoritar şi mai ales asupra
repunerii în discuţie a «ideilor comune» şi a «ideilor
primite» în ceea ce priveşte de pildă
războiul din fosta Iugoslavie sau minoritatea ţigănească”.
Pentru a-şi atinge acest scop, cea mai mare parte a
revistei este consacrată
diferitelor definiţii ale minorităţii folosite în tratatele internaţionale.
Această
definiţie, ca şi drepturile formulate în tratate, a cunoscut o evoluţie în
timp.
Joseph Yacoub, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Catolică din Lyon,
în
articolul intitulat „Dreptul internaţional şi minorităţile” ajunge la concluzia
con-
form căreia „am intrat în prima fază a celei de-a patra generaţii a drepturilor
omului, aceea a «drepturilor colective de ordin comunitar»”.
Capitolul „Statul şi minorităţile” se concentrează asupra „problemei
maghiare”
prin prezentarea situaţiei evreilor din Ungaria, a maghiarilor din Slovenia şi
România.
Articolul semnat de Paul Oriol („Franţa: Minorităţi interzise”) supune unei
severe
critici poziţia Franţei de a refuza recunoaşterea minorităţilor naţionale,
considerînd
că „această atitudine adoptată de Franţa unică şi indivizibilă se află în
contradicţie
cu o Europă care se construieşte din ce în ce mai mult după un model
multicultural”.
„Despre ţigani” este titlul acelui capitol, care oferă o interesantă
prezentare a
istoriei şi situaţiei actuale în care se află romii în Europa, şi, în special,
în România.
„O poveste franţuzească” prezintă printr-un şir de fotografii sosirea, primirea
şi
expulzarea romilor de cetăţenie română din Franţa.
Capitolul „Războaie şi
minorităţi” meditează asupra motivelor războiului
din fosta Iugoslavie şi a terorismului irlandez. Catherine Samary, în articolul
„Războiul din fosta Iugoslavie şi problema minorităţilor” trage următoarea
concluzie: „atîta vreme cît puterile statelor se vor consolida prin reprimarea
pluralităţii şi deci a diversităţii, va exista o tendinţă, din partea
comunităţilor
oprimate — să dorească a afla prin separarea de stat singura modalitate de a
se face recunoscute”. Tarik Haveric („Războiul din fosta Iugoslavie este oare
un război al minorităţilor?”) consideră că în acest război părţile au fost
victimele ambiguităţii terminologice relative la noţiunile de „popor” şi
„minoritate”, ceea ce a avut ca urmare o poziţie indecisă a comunităţii
internaţionale faţă de evenimente. Autorul trage semnalul de alarmă,
considerînd că o clarificare a situaţiei juridice internaţionale a popoarelor
şi minorităţilor — cu definirea riguroasă a termenelor — este o problemă
urgentă: „în lume există numeroase colectivităţi care doresc să-şi obţină
drepturile nedefinite din punct de vedere legislativ...”.
Un capitol se ocupă cu „cea mai dezavantajată minoritate din România”
(cum formulează Florian Mihalcea în articolul „Homosexualii în România”),
prin prezentarea situaţiei de la noi şi a celei din Anglia, unde homo-
sexualitatea masculină a fost scoasă de sub incriminare abia în 1967, în urma
unei campanii care a durat peste două decenii.
Capitolul
„Dificultăţi ale vieţii asociative”, ca o continuare a celor
începute în primul număr al revistei (avînd subtitlul „Societate civilă,
Mişcări
sociale...”) prezintă două organizaţii: Centrul Socialist de Studii asupra
lumii
a Treia şi Observatorul Internaţional al Închisorilor, ambele cu sediul în
Franţa, şi oferă un interviu cu Catherine Mieg Schaller. responsabil de
relaţiile cu ONG-urile la Consilului Europei.
Revista — realizată de Societatea „Timişoara”, Opération Villages
Roumains International, European Dialog, Rezső Hilscher Fondation —
Esély, Assotiation Organizace Pro Pomoc Uprchlikum, Association Solidarité
Est-Ouest — nu caută să abordeze totalitatea problematicii minorităţilor,
dar, prin segmente caracteristice, oferă cititorului posibilitatea de a se
iniţia
în această chestiune spinoasă. □
(István Haller)
(c) Fundaţia Jakabffy Elemér, Asociaţia Media Index 1999-2006