Convenţia-cadru
Convenţia-cadru
este
inaplicabilă în dreptul intern
Apreciez apariţia Convenţiei-cadru ca
o dovadă a preocupărilor, pe
plan internaţional, legate de problemele minorităţilor naţionale. Principiile
cuprinse în Convenţia-cadru sînt corecte şi realizează o convergenţă între
state
şi interesele minorităţilor naţionale. Caracterul ezitant, de recomandare, şi
numai
„după caz”, „în măsura posibilului”, arată, totuşi, că există diferenţe mari
între
state în ce priveşte abordarea problemelor minorităţilor naţionale şi că
momentul
apariţiei normelor imperative în dreptul internaţional, în această privinţă,
este
încă departe.
Grupul
parlamentar al minorităţilor naţionale a salutat disponibilitatea
autorităţilor române în semnarea şi ratificarea Convenţiei-cadru. Acest gest
politic
este aderarea la principiile protecţiei şi nediscriminării minorităţilor, dar
nu
exclude răspunderea de a le concretiza în dreptul intern. Convenţia-cadru este
inaplicabilă în dreptul intern datorită caracterului de recomandare pe care îl
conţine. Regret că unele partide politice susţin ideea că ratificarea
Convenţiei-
cadru exclude necesitatea unei legi a minorităţilor naţionale.
Regret, de
asemenea, că ratificarea Convenţiei-cadru, în unanimitate,
în Parlament nu se reflectă cu aceeaşi unanimitate în toleranţa faţă de
minorităţile
naţionale. Raportul preliminar al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor
privind
Legea minorităţilor şi a Comisiei pentru învăţămînt a Senatului cu privire la
Legea învăţămîntului sînt argumente pe care le menţionez cu tristeţe. □
Varujan Vosganian