Limbile de specialitate ca limbă străină: o
Limbile de specialitate ca
limbă străină: o
provocare organizatorică şi didactică a
educaţiei bilingve
Michael Langner
Scurt rezumat geografico-istoric
Elveţia
Începînd
cu anul 1848, Elveţia a devenit un stat federal în care toate cele
trei limbi oficiale
(germana, franceza şi italiana) au statut egal. Din 1938
limba retoromană a devenit a patra limbă oficială a ţării. În acest context
este
important de ştiut că noţiunea de naţiune nu are ca punct de referinţă o
anumită
limbă.
Elveţia
este compusă din 26 de state (cantoane) cu constituţii proprii. Cele
mai multe cantoane sînt oficial monolingve, 3 sînt bilingve
(Wallis/Valais-Bern/
Berne-Fribourg/Freiburg), cu o majoritate franceză accentuată în Wallis şi
Freiburg
şi cu o majoritate germană puternică în Bern. Cantonul Graubünden/Grisons/
Grisoni este trilingv (germană, retoromană, italiană).
Graniţele lingvistice între regiunile monolingve sînt
stabile, dar această graniţă
se aseamănă mai
degrabă cu un coridor în care se află oraşe şi sate bilingve.
Freiburg/Fribourg este aşezat încă de la înfiinţarea sa în zona graniţei
lingvistice
frano-germane.
Freiburg/Fribourg
Oraşul
a fost fondat la confluenţa a două culturi şi limbi şi de la bun început
a fost bilingv.
Odată cu intrarea oraşului în Confederaţia elveţiană
(Confoederatio Helvetica),
limba
germană a devenit mai importantă, dar după ocuparea oraşului de armata
franceză,
în secolul al
XVIII-lea, limba franceză a mai cîştigat teren.
Freiburg -
universitatea bilingvă a Elveţiei
Aceasta
este denumirea pe care universitatea noastră şi-a ales-o începînd din
acest an. După această incursiune istorică, aş dori să mă refer la ceea ce
înseamnă
astăzi noţiunea de bilingvism, pentru ca după aceea să prezint în detaliu
planurile
pentru viitorul apropiat. Multe dintre informaţiile ce urmează provin de la un
grup
entuziast (comisia pentru promovarea bilingvismului) - deci nu fac încă parte
din
bunul comun al universităţii - şi mai necesită o analiză aprofundată. Totuşi,
ele
arată direcţia în care trebuie să avanseze programul de promovare a
bilingvismului.
Universitatea
din Freiburg a fost înfiinţată în anul 1889. 112 ani nu par a fi
prea mult, dar este foarte interesant că
această universitate a fost gîndită a fi bilingvă
încă de la început, avînd menirea de a fi o punte între două culturi,
ţări şi regiuni
europene, cea franceză şi cea germană
Noţiunea
de „bilingv” are două mari înţelesuri: administraţia, comisiile şi
comitetele folosesc ambele limbi, dar studenţii studiază într-o singură limbă,
ori
în limba franceză ori în limba germană (bilingvismul înţeles ca o convieţuire a
două limbi). Conceptul studierii în două limbi este încă nou (bilingvismul
înţeles
ca simultaneitate a două limbi). Două facultăţi, cea de drept şi cea de ştiinţe
economice şi sociale au introdus la sfîrşitul aniilor ‘80 aşa numita
diplomă/licenţă
bilingvă.
Marele
avantaj al acestui concept de bilingvism se datorează faptului că
universitatea
noastră se situează într-un oraş şi într-un canton bilingv. Datorită
acestui fapt cele două limbi de predare pot fi regăsite şi în viaţa cotidiană.
Asta
înseamnă că nici una dintre limbi nu a fost „importată” ca limbă academică,
fără
să aibă tangenţă cu o cultură prezentă permanent. În continuare prezintă un
avantaj
faptul că universitatea nu numai că are două limbi de predare, dar are şi acces
la
două lumi academice diferite - existînd diferenţe esenţiale în modul de
abordare,
în discursul academic şi în formele de argumentare şi dezbatere.
Provenienţa şi limba maternă a
studenţilor
În
anul academic 2000/01 au fost înscrişi 8.929 de studenţi care au avut ca
limbă maternă:
Nr. studenţi
|
germană
|
franceză
|
italiană
|
retoromană
|
altele
|
8.929
|
4.375
|
2.809
|
774
|
51
|
920
|
|
(49%)
|
(31,5%)
|
(8,7%)
|
(0,6%)
|
(10,3%)
|
(Statistica
anuală a studenţilor, semestrul de iarnă 2000/01)
Limbile de specialitate ca limbă
străină
Limba de predare la cele 5 facultăţi
Studii
în limba maternă 2000/01:
Limba maternă
|
Teologie
|
Drept
|
Economie
|
Filozofie
|
Ştiinţele
naturii
|
Total
|
germană
|
190
|
1.129
|
655
|
1.917
|
484
|
4.375
|
franceză
|
131
|
605
|
376
|
1.241
|
456
|
2.809
|
italiană
|
11
|
148
|
112
|
409
|
94
|
774
|
altele
|
103
|
152
|
208
|
337
|
120
|
920
8.929
|
15,5%
dintre studenţii noştrii sînt străini.
Studii
bilingve: cifre
Pînă în acest moment nu avem încă o
statistică oficială despre licenţele în
două
limbi. Dar în statistica anuală apar date despre studenţii care au menţionat că
doresc să studieze în două limbi. Următoarele date arată dorinţa actualilor
studenţi
de a obţine o
licenţă dublă.
Facultatea
|
număr
|
drept
|
622 (30%)
|
ştiinţe economice şi
sociale
|
342 (25%)
|
anumite materii în
cadrul diferitelor facultăţi1
|
446 (10%)
|
ştiinţele naturii2
|
252 (22%)
|
total3
|
1.410 (18%)
|
Este cert faptul că 18% dintre studenţii a patru
facultăţi studiază momentan
în două limbi.
Studii
bilingve: astăzi
Posibilitatea
de a studia şi de a obţine licenţe în două limbi
Pentru noul ghid (atît în formă imprimată, dar şi online
http.//www.unifr.ch/
etudier/formation/bilinguismeD.htm) s-a realizat
următorul tabel care indică
posibilitatea
studierii în două limbi:
Facultăţi
|
Limba de
predare
|
Curs în două
limbi
|
Examene în
două limbi
|
Facultatea
|
la alegere:
|
posibil, dar nu este
|
da
|
de Teologie
|
germană sau franceză
|
obligatoriu
|
|
Facultatea
|
la alegere:
|
posibil, dar nu este
|
da
|
de Drept
|
germană sau franceză
|
obligatoriu
|
|
Facultatea
|
la alegere:
|
|
|
de studii
|
germană sau franceză
|
posibil, dar nu este
|
da
|
economice şi
|
|
obligatoriu
|
|
sociale
|
|
|
|
Facultatea
|
3 modele diferite, pe
secţii
|
|
de Filozofie
|
• la alegere:
|
posibil, dar nu este
|
da*
|
|
germană sau franceză
(de exemplu: istorie)
|
obligatoriu
|
|
|
• parţial germană,
parţial franceză
(de exemplu: etnologie)
• monolingv
(de exemplu: literatura
germană modernă)
|
obligatoriu
|
nu
|
Facultatea
|
parţial germană şi
|
obligatoriu
|
nu
|
de ªtiinţele
|
parţial franceză
|
|
|
Naturii
|
plus engleză
|
|
|
Interfacultăţi
|
|
|
|
ªtiinţele sociale
|
la alegere:
|
posibil, dar nu
|
da
|
|
germană sau franceză
|
obligatoriu
|
|
* cursuri de filozofie,
istorie, şi istoria artei
Facultatea
de drept
Reglementările
actuale prevăd pentru obţinerea unei licenţe bilingve,
absolvirea a cel
puţin 20-25% din materii în a doua limbă.
De
cîţiva ani încoace facultatea oferă posibilitatea de a urma cursuri de limbă
de
specialitate în limbă străină (Germana pentru juriste) (N. tr.: în limba
germană
contemporană
se foloseşte din ce în ce mai mult femininul substantivelor ca semn
de protest în faţa
masculinităţii limbii).
Aceste cursuri sînt
ţinute de un profesor de specialitate şi de un profesor de limbă
străină. De puţin timp există şi echivalentul acestui curs pentru cei care
vorbesc franceza
ca limbă străină (Français pour les juristes). Aceste cursuri oferă mult mai
mult decît
simpla traducere a terminologiei de specialitate, ele se concentrează pe
diferitele tradiţii
ştiinţifice şi culturale, se conştientizează
modul diferit de abordare a discursului ştiinţific.
Facultatea
de studii economice şi sociale
Această facultate a introdus prima în Freiburg sistemul
transferului european
de
credit (ECTS). Conform acestor reglementări pentru o licenţă bilingvă este
necesară
obţinerea unui punctaj de 60 de puncte din 240 posibile
într-o altă limbă.
Asta corespunde unui
procentaj de 25 %.
Cu totul nou este conceptul lingvistic, care prevede pe
parcursul a trei ani
cursuri de limbă străină, la care, la fel ca şi la facultatea de drept - se
predă limba
de specialitate pentru străini. Profesorii de limbă străină sînt plătiţi de
facultate,
dar
lucrează la centrul didactic şi de cercetare a limbilor străine al
universităţii.
(vezi detalii mai
jos)
Facultatea
de filozofie
Facultatea
noastră de filozofie - precum, probabil, multe alte facultăţi de
profil
din Europa - este una foarte complexă. Are un număr mare de materii diferite
şi,
în consecinţă, un mare număr de combinaţii la diferitele licenţe. În general,
pentru
a fi licenţiat al facultăţii de filozofie, se cere o specializare principală şi
două
secundare. Pentru o licenţă bilingvă se cere, de obicei, studierea celor trei
specializări
în două limbi. Există anumite materii care nu pot fi studiate în două
limbi,
dar există altele care trebuie studiate în două limbi. În momentul de faţă
putem
diferenţia din punct de vedere al limbii de studiu între patru grupe de studii4:
grupa 1 -
|
curs
bilingv: materia poate fi studiată în două limbi, şi examenele
sînt echivalente;
|
grupa 2 -
|
două
cursuri paralele monolingve: materia poate fi studiată în
franceză sau germană, doar că examenele nu sînt decît parţial
echivalente (aici trebuie ţinut cont de politica universităţii);
|
grupa 3 -
|
cursuri
parţial bilingve: materia trebuie studiată în germană şi în
franceză;
|
grupa 4 -
|
cursuri
monolingve: materia se predă doar într-o singură limbă.
De cele mai multe ori este vorba de filologie monolingvă (de
exemplu:
germanistică sau anglistică)
|
Facultatea
de teologie
Materiile
pot fi studiate parţial într-o altă limbă.
Facultatea
de ştiinţele naturii
În funcţie de specialitate, se cere studierea materiilor
în mod obligatoriu în
două sau trei limbi, fără ca pînă în prezent să se fi acordat licenţă în mai
multe
limbi.
Măsuri de sprijin: centre de
limbi străine
O
universitate bilingvă nu poate fi concepută doar pentru bilingvi naturali, ci
trebuie să ofere posibilitatea ca studenţii să devină în timpul şi cu ajutorul
studiilor
bilingvi. Tocmai din aceste considerente, în special în anul întîi de studiu,
trebuie
rezervat mult loc pentru perfecţionarea cunoştinţelor de limbă străină, pentru
ca
din anul al doilea să se poată studia în limba străină. (Acest lucru se exemplifică
cu imaginea unei rampe lingvistice) Aici trebuie ţinut cont însă şi de faptul
că
studiind o materie în limbă străină automat se aprofundează şi cunoştinţele în
limba respectivă (content learning through different languages/ imersiune).
Aceste
considerente sînt susţinute de diferite măsuri care să faciliteze studiul
într-o limbă
străină. Universitatea Freiburg a înfiinţat deja cu mulţi ani în urmă un
centru lingvistic
pentru ambele limbi. Acolo s-au ţinut cursuri de franceză şi
germană pentru
universitari. Evident, în conceptul de predare a limbii străine s-a
ţinut cont şi de
necesitatea limbii străine din punct de vedere al studiului universitar.
Din 1 octombrie 1999
aceste centre de limbi străine - între timp completate şi cu
un mic centru pentru
limba engleză - s-au transformat în noul centru al limbiilor
străine (Lern und
Forrschungszentrum Fremdsprachen/Centre d’Enseignement en
Languages Étrangères
(LeFoZeF/CERLE:http:w.w.w.unifr.ch/cerle/) şi a fost
integrat în nou
înfiinţata mediatecă şi centru de studiu a limbilor străine. Un motiv
pentru înfiinţarea
mediatecii a constat în faptul că, din cauza orarului mult prea
încărcat, nu au mai
rămas alte posibilităţi pentru introducerea orelor necesare.
Aşa
s-au creat următoarele posibilităţi
-cursuri
de limbi străine la toate nivelele
- cursuri de limbi speciale: Introduction à
la teminologie juridique/Einfahrung
in die französische juristische Sprache; Deutsch für Wirtschafts-und
Sozialwissen-
schaftler / Français pour l’économie et les affaires / English for professional
pur-
poses/
- materiale didatice pentru studiul
individual susţinute de un serviciu de
consultanţă: Audio, Video, CD-Rom-s, Internet etc. (htpp./w.w.w.unifr.ch/cerle/
mdt)
- parteneriate
intermediate de UNITandem (http.//www.unifr.ch/unitandem/)
Aici
sîntem datori cu două observaţii:
a) Crearea unui centru lingvistic nu înseamnă economii!
Specialiştii în predarea
limbiilor străine
sînt foarte importanţi pentru elaborarea materialelor de studiu
care folosesc intra-/internetul sau mijloacele clasice de învăţare. Materialele
comerciale suferă de cele mai multe ori din cauză că nu sînt rezultatul unei
colaborări profunde dintre informaticieni şi pedagogi. În multe dintre cazuri
partea
tehnică este exploatată la maxim, iar partea metodică este una învechită sau
îndoielnică. Un grup de specialişti în predarea limbiilor străine au elaborat
un
tabel de evaluare a software-lor din domeniu şi le actualizează permanent.
Limbile de specialitate ca limbă străină
b)
Un centru de limbi străine din cadrul universităţii trebuie să aibă statut
academic. Asta înseamnă că proiecte de cercetare şi un anumit număr de ore ar
trebui să fie de la sine înţelese. Doar aşa poate fi evitată degradarea acestor
centre
în simple instituţii de prestări de servicii. (ca de ex. în Germania)
Evident,
o licenţă bilingvă nu trebuie să fie un examen de gradul II (unul
simplificat, în ciuda plusului de efort depus din punct de vedere profesional,
nu
trebuie să fie unul uşurat). Licenţa în două limbi nu poate fi o licenţă
uşoară.
Cursurile şi seminariile sînt concepute pentru studenţii care studiază în limba
lor
maternă. Studenţii care studiază în a doua limbă aleasă sînt sprijiniţi să
învingă
acest dezavantaj. Pe lîngă posibilităţile infrastructurale (laboratoare de
limbi
străine) s-au elaborat bibliografii în trei limbi, şi cei care predau au fost
conştientizaţi de greutăţile care apar şi de situaţiile grele în care pot
ajunge aceşti
studenţi.
Studii bilingve:
planuri de viitor
Comisia pentru
o universitate bilingvă
În
urmă cu cîţiva ani, universitatea noastră a trecut printr-o evaluare. Unul
dintre cele mai marcante rezultate a constat în cererea foarte mare de
promovare a
bilingvismului, lucru care să o plaseze pe o poziţie mai importantă în rîndul
universităţilor
europene. Din acest motiv a fost creată această comisie avînd mai
multe
sarcini.5
- consiliază rectoratul în politica sa în
favoarea bilingvismului şi a dialogului
intercultural din cadrul universităţii şi face propuneri pentru optimizarea
acestei
caracteristici inconfundabile a universităţii din Freiburg;
- se îngrijeşte ca rectoratul, facultăţile
şi catedrele să ţină cont în activităţile
lor de acest factor bilingv şi sprijină îndeobşte rectoratul în introducerea
licenţiatului bilingv la toate facultăţile;
- verifică regulamentele propuse
rectoratului din punctul de vedere al regulilor
ce trebuie respectate în vederea bilingvismului;
- acordă consultanţă rectoratului în
activitatea sa de a facilita accesul la o
limbă străină (cursuri de limbă şi traduceri);
- sprijină rectoratul în eforturile sale de
a acorda mai multă importanţă
mediatizării;
- sprijină rectoratul şi facultăţile în
realizarea unui program de studii care să
faciliteze obţinerea unor valoroase diplome bilingve;
- în ideea promovării interculturalităţii,
urmăreşte cu atenţie evoluţia
introducerii unei a treia şi a unei a patra limbi în universitate.
Comisia
este pe cale să întocmească un regulament în care, pe lîngă sarcinile
ce se trec în caietul de sarcini, să se traseze şi competenţele. Noi sîntem de
părere
că un concept pentru o politică bilingvă adevărată trebuie să se adreseze şi următoarelor
probleme: de personal, politica informaţiei, relaţii interpersonale,
presă
şi publicaţii. În viaţa academică astea sînt încă întrebări foarte
controversate.
Printr-o adresă orientativă, rectoratul a primit primele
propuneri din partea
acestei
comisii şi a stabilit ca, pentru o licenţă bilingvă, cel puţin 40% din materii
trebuie studiate în cea de-a doua limbă. Asta înseamnă, pe de o parte, că
facultăţile
care
deja au licenţe bilingve trebuie să-şi structureze planul de studiu astfel
încît
celelalte facultăţi
să se poată baza pe propunerile acestora.
Comisia este în contact direct cu ambele faculţăţi, cea
de drept şi cea de economie
şi ştiinţe sociale, în vederea luării măsurilor necesare pentru promovarea
bilingvismului.
De
exemplu, momentan se discută ca un an întreg de studiu (2 sau 3) să absolve în
cea
de-a doua limbă de studiu. Aceasta înseamnă deja 25 % din materiile de studiu.
Restul
care
lipseşte din cele 40 % va trebui să fie recuperat pe parcursul celorlalţi ani
de studiu.
Evident, pentru realizarea unui concept de studii
bilingve nu pot fi determinante
doar
considerentele cantitative. La fel de importante sînt şi problemele de
conţinut.
Ce materii, ce examene, ce cursuri trebuie urmate în cea de-a doua limbă?
Pentru facultatea de filozofie comisia a elaborat un
document cadru care încearcă
să
satisfacă, pe de o parte, complexitatea facultăţii, iar pe de altă parte să
ofere
posibilitatea
parcurgerii şi absolvirii unui program de studiu valoros în două limbi.
Aceste
planuri conţin:
- să se ţină cont de caracterisiticile unor materii (chiar
şi cele care nu pot fi
studiate decît într-o singură limbă);
- reflecţii asupra
limbilor de specialitate din facultăţi (în cadrul facultăţilor
de
filosofie se deosebesc trei mari categorii de limbi de specialitate: a) ştiinţe
umane
şi sociale, b) filozofie şi teologie, c) istorie şi studiul antichităţii);
- analiza
posibilităţilor de obţinere a unei licenţe bilingve: a) studiul în două
limbi,
(fiecare materie în două limbi) şi b) împărţirea limbilor pe materii (dacă
materiile aparţin
aceleiaşi linii de specialitate)
În momentul elaborării unei baze comune pentru
facultatea de filosofie, pe
baza
acesteia urmează elaborarea programului pentru facultatea de teologie.
Consideraţii
generale
Un program de studiu în două sau mai multe limbi trebuie
să ţină cont de
următoarele lucruri:
Diplome cu
un calificativ şi potenţial mare pentru piaţa forţei de muncă
O diplomă bilingvă (licenţă bilingvă la universitatea
Freiburg/Elveţia) trebuie
să aibă o mare
căutare pe piaţa forţei de muncă.
Asta se poate realiza doar dacă a) o mare parte a
materiilor se studiază în cea de-
a
doua limbă (diferite seminarii, cursuri, examene orale şi scrise, referate,
lucrări scrise)
şi
dacă se crează o infrastructură care să faciliteze însuşirea grabnică a limbii
străine, iar
efortul depus pentru aceasta să rămînă în limite umane. La punctul b) trebuie
menţionată
elaborarea unei concepţii de predare cît mai eficientă a terminologiei de
specialitate în
limba străină.
Definirea
competenţelor lingvistice la începerea studiilor şi la terminarea acestora
În cazul în care o persoană este începătoare în cea de-a
doua limbă şi doreşte
să
urmeze o facultate bilingvă şi să dea examene în două limbi se pune întrebarea
care
trebuie să fie nivelul minim de cunoaştere a celei de-a doua limbi pentru a
putea
studia în aceasta. La fel de importantă este, de asemenea, şi definirea
nivelului
de
competenţă în limba străină la terminara facultăţii. La anumite secţii acest
lucru
poate
fi determinat prin atestate de specialitate (Prüfung Wirtschaftsdeutsch In-
ternational,
Certificate in Advanced English), dar, totuşi, consider că este mult
mai
utilă definirea unei competenţe lingvistice pentru uzul academic. În acest fel
poate
fi stabilit nivelul necesar, de exemplu, de C1 la scris, iar pentru exprimare
orală de C2 la
specialitatea X etc.
Definirea competenţelor necesare la terminarea studiilor
poate fi folositoare,
în
acelaşi timp, în stabilirea scopurilor didactice ale însuşirii limbii străine,
ce
vor fi incluse în
planul de studiu al diferitelor secţii.
Licenţa şi
diploma de absolvire
Pînă acum nu s-au făcut diferenţieri între studiul şi
obţinerea licenţei în două
limbi.
În acest sens trebuie să facem o precizare: Universitatea noastră are mulţi
studenţi
care
nu au ca limbă maternă nici una dintre cele două limbi (cei din Tessin, precum
şi
străinii).
Dar chiar şi dintre aceia care vorbesc una dintre cele două limbi ca limbă
maternă,
nu fiecare va dori sau va putea obţine o licenţă bilingvă. De aceea - pe lîngă
studiul
monolingv - există şi o variantă a diplomei /licenţei de studiu parţial într-o
altă
limbă.
În Freiburg fiecare este interesat să profite de bilingvism. Aceia care rămîn
sub
cerinţele licenţei bilingve pot atesta studierea unor materii în a doua limbă de
studiu.
Aceasta
se anexează în mod obligatoriu la diplomă, chiar şi atunci cînd s-a studiat
doar o parte infimă (dar totuşi definibilă) din materii în cea de-a doua limbă.
Este
necesară
găsirea unei metode de evidenţiere a acestor studii parţiale.
ECTS şi
Bologna
Precum am văzut în cazul facultăţii de studii economice
şi sociale, introducerea
sistemului
de credit european va uşura cel puţin definirea cuantumului planificării
studiului
limbii străine. Dar introducerea acestui sistem are şi o altă consecinţă.
Cursurile
de limbi străine (cel puţin pentru nivelele de B2/ C1 şi în special cursurile
limbilor de specilitate) trebuie să se desfăşore în mod normal în programul
universitar
şi astfel să se
integreze în acest sistem de credit.
Pentru ca licenţa obţinută la universitatea Freiburg să
corespundă gradului de
masterat
este necesară prelungirea studiilor la anumite specialităţi, iar prin aceasta
planificarea
şi integrarea în programă a limbilor de specialitate ar trebui să devină
mai uşoară. Pe de altă parte, este mai uşoară realizarea şi derularea unor
programe
de schimb pe
perioada unui semestru sau a unui an.
Situaţia
limbii engleze la universitatea Freiburg
În ciuda bilingvismului tradiţional al universităţii
noastre, cererea pentru
studiul în limba engleză este în continuă creştere. Fără să se pericliteze
structura
bilingvă
a universităţii, trebuie satisfăcută şi această cerere. Din acest motiv,
probabil,
vor fi susţinute anumite prelegeri, cursuri şi în limba engleză. Dar cererea
constă
de cele mai multe ori în însuşirea unor abilităţi, fie pentru studiu (citire
sau
înţelegere orală)9 fie pentru cariera profesională (vorbit).
Încercăm să satisfacem
aceste
dorinţe în cadrul centrelor de limbi străine „English as a foreign language”,
„English
for professional Purposes (business English)”, „Professional Communi-
cation
Skills for Academic Researches”, „Writing for Researchers”.
Bilingvismul
la universitatea Freiburg
În
încheiere aş dori să punctez încă o dată cele mai importante informaţii:
Consecinţe
practice şi didactice
- sensibilizarea
privind problemele la examenul în limbă străină: o toleranţă
la greşelile de
exprimare în scris şi vorbit;
- însuşirea
modalităţilor de ajutor din partea examinatorilor;
- toleranţă faţă de code-mixing/code
switching în cursuri şi examene;
- echilibrul dintre
cerinţele din limba de specilitate şi limba străină trebuie
permanent realizat.
Criterii de
acceptanţă
- ajutarea studenţilor
care nu au ca limbă maternă nici germana şi nici franceza;
- stabilirea unui nivel
minin de competenţă care să permită absolvirea cu
succes a studiilor.
Cerinţe
privind cadrele didactice
- la angajarea
profesorilor trebuie să existe un criteriu de competenţă receptivă
a
limbii străine fără ca acesta să constituie un criteriu absolut şi să pună în
pericol
caracterul
internaţional al universităţii;
- structuri
universitare mixte (catedre, departamente, secţii).
Locul limbii străine în Curricula
unei universităţi bilingve
- cursuri de limbă şi, în special,
cursuri de limbi de specialitate trebuie să fie
incluse în curricule;
- se
recomandă, de asemenea, integrarea acestor cursuri în ECTS.
Concluzii profesionale
- şanse profesionale mai bune: engleza este
standard, dar germana sau franceza
este o calificare în plus;
- competenţele în două sau trei limbi
precum şi cunoaşterea a două lumi
academice şi culturi diferite sînt atuuri pentru cariera profesională;
- aceasta contribuie la promovarea
dialogului intercultural;
- competenţa
în mai multe limbi duce la lărgirea paletei de înţelegere a
publicaţiilor de specialitate. □
BIBLIOGRAFIE
Universitaire et bilingue / Erlebnis
Zweisprachigkeit. (Universitas Friburgensis june 1999)
Ruedi Imbach (2000): „Die Chancen einer
zweisprachingen Universitat”. In Universitas
friburgensis.
Juin 2000. (http//www.unifr.ch/spc/UF/2000jiun/bilingue.html)
Michael Langner
(1997): „Zweisprachiges Studieren an der Universität Freiburg”.
In Babylonia
4, 1997. (http//134.21.12.87/mdt/pdf/baby_4-1997b.pdf)
Michael Langner, Claudine Brohy (1994):
„Zweisprachiges Lernen im Freiburg/Fribourg:
Geschichte,
Realität, Perspektiven”. In: Universitas friburgensis: Juin 1994. (http//
www.unifr.ch/spc/UF/94jiun/langner+brohy.html)
Langner, Michael (1999): Zweisprachiges
Studieren, fremdsprachliche Studierfähigkeit,
studienbegleitende
Sprachqualifikation: Das (Zweisprachigkets) Konzept der Universität
Freiburg/CH. In: Education for Transition One Europe -
One World? Studienvorbereitung
für
internationale Studierende in Europa (ÖFSE Edition 9), 141-147.
Langner, Michael /
Imbach Ruedi (2000): the University of Freiburg: A Model for a Bilingual
University. In: Higher Education in Europe. The
Bilingual Univeristy XXV, 4,
461-468.
Langner, Michael
(2001): Fremdsprachenvermittlung an einer zwei-/mehrsprachigen Universität.
Realität
und Zukunftsperspektiven des Modells der Universität Freiburg/Fribourg. In:
Sprachkontakt, Sprachvergleich, Sprachvariation.
Festschrift für Gottfried Kolde zum 65.
Geburtstag.
Tübingen: Niemeyer, 227-234.
Nardin, Francesca (1997/98):
Zweisprachigkeit an der Universität Freiburg/Fribourg – ein
Grundprinzip,
unterschiedliche Modelle (Abstract in Italian). In: Academia 13. (http//
www.eurac.edu/Academia/13/Artikel1.asp)
Die Zukunft liegt in der Zweisprachigkeit.
Interview mit Michael Langner. In: Academia 13.
(http//www.eurac.edu/Academia/13/Artikel2.asp).
NOTE
1. Atît la facultatea de filozofie cît şi la facultatea de
teologie unele dintre materii pot fi
studiate în două limbi. Dar la nici una
dintre facultăţi nu există deocamdată diplome/licenţe în
două limbi.
2.
Facultatea de ştiinţele naturii este de facto trilingvă:
asta înseamnă că se ţin cursuri în
trei limbi: germană, franceză şi engleză. Studenţii
anumitor secţii sînt constrînşi la acest trilingvism
şi
totuşi nu există încă o atestare oficială a competenţei multilingvistice
(trilingvism brut).
3.
Fără facultatea de ştiinţele naturii.
4.
Această
tipologie este elaborată de domnul Joel Gapany, adjunctul decanului de la
facultatea de filozofie, care a fost
invitat la o şedinţă a comitetului nostru.
Traducere de László Kacsó
Michael LANGNER, absolvent al Universităţii Albert-Ludwigs din Freiburg, Germania,
profesor la Universitatea Bilingvă din Fribourg, Elveţia, director la
mediatecii de limbi străine
şi copreşedinte al comisiei Bilingvism la Universitatea Fribourg în cadrul
rectoratului. Autor al
mai multor publicaţii în domeniile: cultură şi
civilizaţie germană, multilingvism, predarea limbilor
străine.
Michael Langner, Fachsprachen als Fremdsprachen: Organisatorische
und didaktische
Herausforderungen zweischprachigen
Studierens, studiu prezentat la conferinţa The Multilin-
gual University: Challenges and Issues, în Maastricht şi preluat cu
permisiunea autorului.