Studiu de caz privind Universitatea Liberă din Bozen/Bolzano, Italia

Sandra Campisi

Bozen/Bolzano este situată într-o regiune trilingvă a Italiei, ale cărei limbi materne sînt germana, italiana şi ladina [sau reto-romana] (aceasta din urmă nefiind vorbită decît de 4% din populaţie). Scopul Universităţii Libere din Bozen/Bolzano, care a fost fondată în 1997 şi şi-a lansat primele programe în 1998, este acela de a oferi studenţilor săi un învăţămînt multilingv, bazat pe practică, şi care să răspundă aşteptărilor pieţei muncii pe plan local şi european. Activităţile educaţionale trilingve se desfăşoară în germană, italiană şi engleză în cazul secţiei Ecolo Economie Industrială. Singura excepţie o constituie Facultatea de Pedagogie. Această facultate oferă studenţilor vorbitori de germană-italiană şi ladină secţii de formare separată.

Contextul istoric şi geografic

Le Tyrol du Sud/Süd Tyrol/Alto Adige — Tirolul de Sud

Tirolul de Sud se află în nordul Italiei. Pînă la sfîrşitul primului război mondial, Tirolul de Sud a fost o parte a Imperiului Austro-Ungar. Ca urmare a Tratatului de la Paris de la Saint-Germain, din 1919, Tirolul de Sud a intrat în mod oficial sub autoritatea Statului Italian. Începînd cu anul 1946, provincia a beneficiat de un statut autonom (în virtutea viitoarelor Acorduri de la Paris).

Prin cei 460.000 de locuitori ai săi vorbitori de germană şi de italiană, Tirolul de Sud reprezintă prin urmare o regiune bilingvă în mijlocul Alpilor. În jur de 68% dintre locuitorii săi au germana ca limbă maternă şi 28% italiana. Limba ladină (4%) este vorbită doar în regiunea Dolomiţilor. Dat fiind faptul că există minorităţi lingvistice în Tirolul de Sud, provincia a beneficiat de drepturi speciale oferite de Statul Italian care, între altele, îi garantează dreptul la educaţie şcolară în limba maternă (germană, italiană sau ladină), precum şi utilizarea concomitentă a italianei şi a germanei pentru serviciile publice şi în documentele oficiale. Aceste drepturi sînt specificate în susmenţionatul Statut de Autonomie al Provinciei Autonome Bozen/Bolzano, care garantează păstrarea identităţilor lingvistice şi culturale ale minorităţilor vorbitoare de ladină şi germană.

Bozen/Bolzano, capitala acestei provincii biculturale a Tirolului de Sud, se află la aproximativ optzeci de kilometri sud de Bremen Pass, frontiera care leagă Italia de Tirolul de Nord din Austria. Oraşul e aşezat într-o depresiune şi este înconjurat de munţi impunători care ajung pînă la 3000 de metri peste nivelul mării. Cu cei 100.000 de locuitori ai săi, vorbitori de germană şi italiană, Bozen/ Bolzano este azi un centru internaţional de afaceri multilingv.

Încă de la începutul secolului al XII-lea, cînd Bozen/Bolzano a devenit un centru comercial şi de afaceri, acesta a constituit un important loc de întîlnire a celor două culturi. Este locul în care comercianţii din sudul Germaniei şi cei din Italia nu numai că făceau schimb de mărfuri, dar se şi îmbogăţeau reciproc prin intermediul schimburilor lor culturale. Oraşul comercial Bozen/Bolzano a culminat la începutul secolului al XII-lea prin crearea de către Arhiducesa de Tirol, Claudia de Medici, a autorităţii municipale bilingve de comerţ.

Pînă la acea dată, capitala provinciei a rămas fidelă funcţiei sale economice şi culturale, constituind o punte între teritoriile de limbă germană şi italiană.

Această caracteristică de a întinde punţi peste frontiere a cîştigat o deosebită semnificaţie pe parcursul integrării europene. Aici e locul unde se întîlnesc culturile italiană şi germană şi reuşesc să combine arta de a trăi cu eficacitatea, un model redus al unei Europe de mîine, mai unită. Tirolul de Sud a reuşit să evolueze de la o structură săracă şi rămasă în urmă din punct de vedere economic, bazată pe agricultură şi industria grea, la o economie modernă, orientată cu predilecţie către servicii, beneficiind de folosirea deplină a forţei de muncă şi de unul dintre cele mai ridicate niveluri ale veniturilor medii din Italia.

Naşterea şi primii paşi ai Universităţii Libere din Bozen/Bolzano

Autorităţile locale au recunoscut faptul că o structură economică modernă impune o universitate pentru a forma oameni, pentru a atrage talente şi a genera idei. Universitatea Liberă din Bozen/Bolzano a fost fondată la 31 octombrie 1997 ca o universitate liberă — adică în afara sistemului de universităţi de stat, recunoscute de stat — din iniţiativa şi cu mijloacele Provinciei Autonome Bozen/ Bolzano. Universitatea este o instituţie condusă de dreptul privat, dar susţinută financiar de Provincia Tirolului de Sud şi guvernul italian. În octombrie 1998, programele au fost lansate o dată cu Facultatea de Pedagogie, stabilită în oraşul istoric Brixen/Bressanone, aflat la aproximativ patruzeci de kilometri nord de Bozen/Bolzano, şi o dată cu şcoala de Economie din Bozen/Bolzano.

Unul dintre scopurile universităţii este acela de a se concentra pe învăţămîntul universitar şi de a atinge cele mai înalte cote. Ea îşi însuşeşte cu fidelitate convingerea economiştilor conform căreia cea mai preţioasă investiţie este capitalul uman; este pregătită să suporte costuri pentru învăţămîntul universitar mult mai importante decît cele ale marilor universităţi. Facultatea de Pedagogie oferă cursuri de formare a profesorilor în limba maternă a studenţilor, propunînd cursuri paralele în italiană, germană şi ladină [reto-romană], oferind nu doar accesul la învăţămîntul superior în limba maternă, ci şi garantînd ca toţi profesorii, la toate nivelele (şcoală primară, şcoală secundară şi liceu) să fie pregătiţi în limba pe care o utilizează în predare.

Un alt scop al universităţii este acela de a răspunde la cererea, pe scena internaţională, îndeosebi în lumea economică de azi, de cursuri orientate multilingv şi internaţional. În prezent, cu excepţia diplomelor oferite de Facultatea de Pedagogie, pentru care există în mod real o cerere locală (îndeosebi pentru cursurile de formare a profesorilor), universitatea propune de asemenea şi diplome trilingve (italiană, germană şi engleză) în economie şi afaceri, şi în trei programe trilingve profesionale: în turism, inginerie industrială şi agronomie.

Universitatea a devenit o instituţie pregătită să-şi încerce puterile în noile modele de organizare şi manifestă o mare flexibilitate în atragerea personalului (ea poate recruta pînă la 80% din personalul de profesori din străinătate şi, de fapt, cea mai mare parte din corpul profesoral are experienţă profesională internaţională). Ea este mai degrabă influenţată de cererile pieţii decît de decretele ministeriale. Un învăţămînt de calitate şi o tratare atentă a studenţilor reprezintă priorităţile universităţii.

Programul de studiu se conformează reglementărilor guvernamentale, care trebuie respectate pentru ca instituţia să obţină acceptarea oficială a diplomelor pe care le eliberează. Chiar dacă această stimulare impune limite inovaţiilor care pot fi făcute în programele de studiu universitare, universitatea a reuşit să introducă inovaţii într-un număr de domenii. Una dintre inovaţii constă în înfiinţarea universităţii într-o regiune pe care o putem caracteriza drept răspîntie culturală. Aşa cum am menţionat mai sus, cursurile la şcoala de Economie sînt predate în italiană, în germană şi în engleză. Subiectele cursurilor sînt în general internaţionale, aşa cum sînt studenţii şi membrii corpului profesoral ai facultăţii. Numărul de locuri la admitere este limitat — pentru a asigura o înaltă calitate a studentului şi o însuşire intensivă a cunoştinţelor. Luînd în considerare durata excesivă petrecută cu completarea studiilor universitare în ţările învecinate, s-a pretins o participare activă la cursuri. Studenţii sînt prin urmare încurajaţi să-şi finalizeze programele de studiu în răstimpul stabilit de facultate (în funcţie de programul cursului, durata studiilor poate varia între trei şi patru ani).

Universitatea angajează profesori permanenţi, temporari sau pe jumătate de an. Ea oferă de asemenea contracte unor specialişti în anumite domenii în calitate de „profesori onorifici”, care-şi prezintă cercetările în cadrul unei conferinţe anuale. Membrii corpului profesoral, fiind de origine internaţională, nu trebuie neapărat să fie capabili să vorbească toate limbile aşteptate de studenţi. În schimb, personalul administrativ trebuie să facă faţă exigenţelor lingvistice ale tuturor celor care doresc să lucreze în birourile publice ale Tirolului de Sud. Ei trebuie să posede „certificatul de bilingvism” (sau trilingvism, pentru cei care vorbesc ladina), obţinut printr-un examen care să ateste competenţa lingvistică în limbile oficiale ale Tirolului de Sud. În plus, este cerută o anumită cunoaştere a englezei (în funcţie de regiunea administrativă) din partea personalului administrativ.

Şcoala de Economie este găzduită temporar în clădirile complet renovate ale unui fost spital situat chiar în centrul localităţii Bozen/Bolzano. A fost demarată construcţia unei noi clădiri alături de sediul actual care-şi va deschide porţile în viitorii doi-cinci ani.

În mijlocul viilor, la cincisprezece minute de mers, va fi construit un colegiu, cu un restaurant şi un club, o bibliotecă, o sală pentru muzică şi o sală de sport; proiectul costă 15 milioane de Euro şi va asigura găzduirea de categoria întîia pentru 200 de studenţi şi apartamente pentru invitaţii facultăţii. Colegiul — o instituţie care face parte din tradiţia americană şi nu din cea europeană — va fi inaugurat în octombrie 2002. Universitatea înfiinţează facultăţi suplimentare care vor fi lansate în cursul următorilor ani. Anul viitor, o a treia facultate de informatică va fi înfiinţată.

Modelele lingvistice şi facultăţile

„Îndrăzniţi să fiţi multilingvi” — această deviză este titlul noii broşuri a Universităţii Libere din Bozen/Bolzano (pentru anul 2000), punînd într-adevăr un accent important pe numeroasele limbi care sînt predate şi utilizate în viaţa universitară cotidiană, reprezentînd o provocare pentru viitorii studenţi. Cum am arătat mai sus, cele patru limbi folosite în instruire la Universitate sînt italiana, germana, engleza şi ladina [sau reto-romana]. Acestea sînt limbile de lucru ale facultăţilor. Celelalte limbi, precum spaniola, franceza şi rusa, sînt predate în cadrul cursurilor de limbă facultative (sau cursuri obligatorii pentru cei ce doresc să studieze o vreme în străinătate, de pildă: în cadrul unui program de schimburi ERASMUS în Spania) — în Centrul Lingvistic al Universităţii. Modelele lingvistice de la Universitatea Liberă din Bozen/Bolzano pot fi sintetizate analizînd organizarea facultăţilor sale dintr-o perspectivă lingvistică.

Astfel, putem identifica patru modele lingvistice principale în facultăţile sau cursurile de studiu individuale. Figura 1 de mai jos le rezumă în felul următor:

i) trilingvismul obligatoriu la şcoala de Economie (şi în cursul de grad în Inginerie Industrială): germana, italiana şi engleza;

ii) cursurile monolingve (cu bilingvismul facultativ) la Facultatea de Pedagogie: germana sau italiana;

iii) bilingvismul obligatoriu la Facultatea de Pedagogie: germana şi italiana;

iv) trilingvismul obligatoriu la Facultatea de Pedagogie: germana, italiana şi ladina;

Ultimul model este în mod fundamental legat de cel de-al doilea, dat fiind faptul că ele fac parte împreună din cursul de Formare a Profesorilor, şi vor fi tratate prin urmare în aceeaşi secţiune.

Şcoala de Economie Trilingvism obligatoriu (engleză, italiană,germană)

Facultatea de Pedagogie Cursuri monolingve cu bilingvism opţional (italiană, germană) Bilingvism obligatoriu (italiană, germană) Trilingvism obligatoriu (ladină, italiană, germană)

Cursuri de Inginerie Industrială Trilingvism obligatoriu (engleză, italiană, germană)

Figura 1. Modele lingvistice

Trilingvismul obligatoriu la şcoala de Economie

Cursurile şcolii de Economie sînt predate în germană, în italiană şi în engleză. Această situaţie se aplică la toate cursurile şcolii: la cursul de licenţă în Studii Economice şi de Afaceri, la cursul de diplomă în Economie şi Gestiune Agricolă şi la cursul de diplomă în Economie şi Gestiunea Serviciilor din Turism, precum şi la cursul de licenţă în Inginerie Industrială. Aproximativ o treime din cursuri sînt predate în germană, o altă treime în italiană şi cealaltă treime în engleză. Seminariile individuale nu se ţin decît într-una dintre limbile oficiale susmenţionate, chiar dacă profesorii îşi păstrează dreptul de a apela la celelalte limbi oficiale pentru unele părţi specifice ale cursului. În orice caz, ultimul examen trebuie să se desfăşoare în limba oficială a acelui curs specific.

La începutul programelor de studii, se cere studenţilor o bună cunoaştere a două din cele trei limbi, precum şi o cunoaştere elementară a celei de-a treia. Mai ales în cursul primului lor an de studiu, competenţele lor lingvistice vor fi dezvoltate prin participarea la cursuri lingvistice obligatorii şi facultative. Metoda de selecţie ia în considerare două limbi din trei. O condiţie esenţială prealabilă pentru admiterea viitorilor studenţi şi pentru buna progresie a studiilor lor este o bună cunoaştere de bază a italienei, a germanei şi a englezei, pentru a le permite nu doar asistarea la conferinţe şi participarea activă la activităţile pedagogice ale universităţii, ci şi de a fi capabili să ia şi să treacă examenele finale, la scris şi la oral. Din această cauză, admiterea în şcoala de Economie depinde de reuşita la probele de aptitudini lingvistice.

Facultatea Trilingvism obligatoriu
Cursuri în germană			Cursuri în			Cursuri în
Economie	Economie şi turism	Economie şi agricultură	Economie	Economie şi turism	Economie şi agricultură	Economie	Economie şi turism	Economie şi agricultură

Figura 2. Trilingvismul la şcoala de Economie

Procedura de admitere, care este legată de proba de aptitudini lingvistice, ia în considerare următoarele două posibilităţi (variabile în funcţie de candidaţii doritori să se înscrie la universitate):

prima posibilitate: candidaţii care şi-au trecut examenele finale de bacalaureat în una dintre cele trei limbi oficiale;

a doua posibilitate: candidaţii care şi-au trecut examenele finale de bacalaureat într-o limbă alta decît cele trei limbi oficiale de învăţămînt.

Figura 3 prezintă în mod schematic procedurile de admitere lingvistică în Universitatea Liberă din Bozen/Bolzano.

August	Curs de vara, preparator, la Centrul lingvistic, în vederea examinarii lingvistice
Septembrie	Examen de limbă Exemplu: diploma italiană de bacalaureat
		Italiană		Germană		Engleză

Figura 3. Procedura de admitere în şcoala de Economie pentru posesorii diplomelor de bacalaureat care au studiat în italiană, în germană sau în engleză

Probabil că procedura de admitere e mai bine ilustrată dacă luăm un exemplu. Să presupunem că un viitor student, posesor al unei diplome italiene de bacalaureat, se înscrie la şcoala de Economie a Universităţii Libere de la Bozen/Bolzano (Figura 3). Acesta sau aceasta vor putea profita de posibilitatea de a asista la cursuri lingvistice intensive de vară la Centrul Lingvistic pentru a se pregăti în vederea probei de aptitudini lingvistice în germană şi/sau în engleză.

Venind de la un liceu unde predarea era în italiană, candidatul nu trebuie să dea o probă de aptitudini în această limbă; cu toate acestea, el sau ea trebuie să-şi dovedească competenţa lingvistică cel puţin într-una dintre celelalte două limbi rămase. El sau ea poate să dea două, dar trebuie să dea cel puţin una dintre probele lingvistice în luna septembrie a unui an universitar dat şi trebuie să treacă cel puţin una din două pentru a se înscrie la şcoala de Economie. Dacă un anumit candidat nu reuşeşte să susţină una din probele lingvistice sau nu trece la una, el sau ea va trebui să urmeze un curs obligatoriu de un an în limba probei la care acesta sau aceasta a eşuat, sau care nu a fost dată, şi va trebui să dea sau să redea apoi proba de aptitudini lingvistice. Această probă poate fi dată maximum de două ori după înscrierea la cursul de limbă: la sfîrşitul primului an universitar al studentului (în mai sau în iunie) şi/sau înainte de începerea cursurilor următorului an academic (în septembrie). Cei care nu reuşesc să dea proba în „a treia limbă” înainte de începutul cursurilor celui de-al treilea an de studii nu vor fi autorizaţi să-şi continue studiile la şcoala de Economie a Universităţii Libere din Bozen/Bolzano.

Figura 4 ilustrează procedura de admitere pentru posesorii de diplome de bacalaureat într-o altă limbă decît italiana, germana sau engleza şi care, în consecinţă, trebuie să dea o probă de aptitudini lingvistice în cel puţin două limbi înainte de a se putea înscrie la universitate.

August	Curs de vara, preparator, la Centrul lingvistic, în vederea examinarii lingvistice
Septembrie	Examen de limbă Exemplu:
		Italiană		Germană		Engleză

Figura 4. Procedura de admitere la şcoala de Economie pentru posesorii de diplome de bacalaureat care au studiat într-o altă limbă decît germana, engleza sau italiana

55

Sandra Campisi

Octombrie - mai	Curs de limbă obligatoriu în a treia limbă
Mai – iunie	Examinare lingvistică în a treia limbă
August	Curs de vară preparator la Centrul lingvistic  în vederea examinării lingvistice
Septembrie	Examinare lingvistică (posibilitatefinală după un an de studiu)

Figura 5. Procedura de admitere la şcoala de Economie pentru posesorii de diplome de bacalaureat care trebuie să dea proba de aptitudini în cea de-a treia limbă

Bilingvismul obligatoriu

Asistenţii şi educatorii sociali din Tirolul de Sud vor avea în meseria lor de-a face cu oameni vorbind italiana şi germana, de unde necesitatea de a fi capabili să comunice în cele două limbi. Structura modelului lingvistic al programului lor de studii reflectă în mod direct nişte nevoi locale. Limbile folosite în predarea cursurilor de formare a asistenţilor şi educatorilor sociali la Facultatea de Pedagogie se desfăşoară în italiană şi germană. Cursurile individuale sînt date în una din cele două limbi, iar examenul trebuie să aibă loc în limba oficială a cursului. Prin urmare, viitorii studenţi trebuie să posede o cunoaştere de bază a celor două limbi. Ca şi pentru viitorii studenţi ai şcolii de Economie, aceşti candidaţi trebuie să dea şi ei o probă de aptitudini lingvistice pe lîngă Centrul Lingvistic al Universităţii Libere de la Bozen/Bolzano, dar în cazul lor, ei trebuie să aleagă (şi să dea) o singură probă, în germană sau în italiană (după limba diplomei lor de bacalaureat, care bineînţeles că nu trebuie trecută din nou).

Figura 6. Cursuri şi structură lingvistică la Facultatea de Pedagogie

„Modelul H” de formare a cadrelor didactice

Modelul lingvistic adoptat în programul de studii pentru formarea cadrelor didactice reflectă exigenţele actuale şi constituie, în acelaşi timp, o imagine fidelă a sistemului şcolar în desfăşurare în Tirolul de Sud. În provincie există trei sisteme şcolare cu totul separate (de la ciclul primar la liceu): şcolile în care limba germană este folosită în predare, şcolile unde italiana este limba folosită şi şcolile unde o parte a instrucţiei este furnizată în ladină. Acest ultim tip de şcoli e în număr mic şi se găseşte doar în două văi din regiunea Dolomiţilor, dar ele au o trăsătură distinctivă specifică: unii şcolari urmează cursurile în ladină, în vreme ce alţii sînt împărţiţi în mod egal între germană şi italiană, ceea ce înseamnă că (în afara cursurilor în ladină) jumătatea celorlalte cursuri are loc în italiană şi în germană. Cu toate acestea, la Facultatea de Pedagogie, profesorii sînt formaţi pentru un gen particular de şcoală şi, la începutul studiilor lor, ei trebuie să aleagă dacă vor sau nu să se formeze pentru a deveni dascăli într-o şcoală în care se foloseşte italiana sau germana sau într-o şcoală care funcţionează în limba ladină.

Germană		Italiană
	Ladină

Figura 7. „Modelul H” de formare a cadrelor didactice

gura 7. „Modelul H” de formare a cadrelor didactice

Programele de studii pentru formarea cadrelor didactice din grădiniţe şi şcoli primare sînt propuse în acelaşi timp în italiană şi în germană. Prin urmare, studenţii care sînt formaţi pentru a deveni cadre didactice în şcolile în care italiana este limba oficială urmează cursuri în italiană, iar cei care sînt formaţi pentru a preda în şcolile unde germana e limba de studiu au totalitatea cursurilor în germană. Mai mult, dacă studenţii o vor, ei pot alege cursuri în cealaltă limbă şi chiar să dea un examen în această limbă. Această posibilitate de a studia o parte a cursurilor în cealaltă limbă are totuşi un caracter facultativ; prin urmare programul de studiu individual este într-adevăr monolingv în ansamblul său. Este la latitudinea studentului să decidă dacă el sau ea vor să asiste sau nu la cursurile predate în cealaltă limbă.

Cursuri în
germană
Grădiniţă	Şcoală primară	Şcoală secundară

Cursuri în
ladină
Grădiniţă	Şcoală primară	Şcoală secundară

Cursuri în
italiană
Grădiniţă	Şcoală primară	Şcoală secundară

Figura 8. - Cursurile de formare a cadrelor didactice la Facultatea de Pedagogie

Trilingvismul obligatoriu: modelul ladin [reto-roman]

Aşa cum s-a menţionat mai sus, modelul lingvistic reflectă sistemul şcolar. Prin urmare, studenţii vorbitori de ladină urmează cursurile şi seminariile secţiunii italiene de formare a cadrelor didactice pentru jumătatea creditelor care li se cer, în vreme ce cealaltă jumătate din studiile lor se desfăşoară în germană. În plus, studenţii în ladină trebuie să se înscrie în clasele suplimentare pentru a asigura formarea în limba şi cultura ladină.

Centrul Lingvistic

Centrul Lingvistic are un rol cheie în ameliorarea capacităţilor lingvistice ale studenţilor secundari prin oferta de cursuri de perfecţionare.

Cursurile propuse de Centrul Lingvistic sînt în engleză, italiană, germană, spaniolă, franceză şi rusă, principalele limbi fiind desigur italiana, germana şi engleza. Pentru moment, asupra acestora şi-a concentrat Centrul Lingvistic energiile. Studenţii intră în contact cu Centrul Lingvistic în momentul pre-înscrierii lor. Ei pot asista la cursuri de vară intensive, în august şi septembrie, care sînt oferite atît pentru debutanţi cît şi pentru studenţii mai avansaţi care doresc să se pregătească pentru examenul de limbă. În cursul anului universitar, li se poate cere studenţilor să asiste la mai multe tipuri de cursuri: cursurile intensive (obligatorii), ca o pregătire pentru examenul la a treia limbă (care are loc la sfîrşitul anului universitar); cursurile generale de nivele diferenţiate; cursurile de limbă şi cultură (de exemplu, „Lingua e cultura italiana”, care vizează în mod specific studenţii din primul an proveniţi din străinătate); şi în fine, dar nu în ordinea importanţei, cursul LSP (Limba în Scopuri Specifice — Langue pour les Buts Spécifiques). Acest ultim tip are o mare importanţă, mai ales pentru studenţii şcolii de Economie, avînd în vedere faptul că ei au început studii specializate şi se concentrează pe subiecte particulare în calitate de studenţi în programele de cursuri trilingve. Pregătirea cursurilor LSP (fie că e vorba de „Linguaggio giuridico italiano” sau de „Deutsch für Wirtschaftler”) impune o foarte bună cooperare între profesorii de limbă şi profesorii de contact. Materia acestor cursuri se bazează pe manualele de curs utilizate de studenţi, de exemplu în cursul lor de Micro-economie sau de „Diritto privato” sau „Betriebswirtschaftslehre”, pe înregistrările audio şi video ale acestor cursuri, pe testele lor de examinare etc.

Aşa cum s-a arătat, sfera de activitate a Centrului Lingvistic cuprinde de asemenea alte domenii precum evaluarea testelor de limbă pentru cursurile bi- şi trilingve. În raport cu aceste examene şi, bineînţeles, cu cursurile lingvistice specifice, există un alt domeniu spre care se orientează Centrul Lingvistic pe viitor: cercetarea aplicată şi dezvoltarea propriei sale materii de învăţămînt, în contextul existenţei unor studenţi în cadrul unor astfel de programe de studii exclusiv multilingve. Centrul Lingvistic a creat un serviciu consultativ pentru debutanţii în limbi, care oferă sfaturi şi asistenţă studenţilor universităţii şi viitorilor studenţi care vin din afară, care, de pildă, au nevoie să ştie în ce constă examenul de limbă şi felul în care Facultatea este ea structurată din punct de vedere lingvistic.

Anul trecut a fost făcut un pas important prin crearea laboratorului lingvistic multimedia. Toţi utilizatorii Centrului Lingvistic au acces la logistica şi la pachetele educaţionale interactive ale laboratorului lingvistic multimedia în scopul de a studia. Ei pot aşadar să-şi antreneze prin procedee interactive aptitudinile lingvistice precum ascultarea şi lectura, sau pronunţia etc, beneficiind de un mare număr de CD-ROM şi de filme DVD (în diferite limbi) pentru a-şi ameliora capacităţile lingvistice.

Concluzie

Trebuie să precizăm încă o dată faptul că această universitate este nouă. Dificultăţile care trebuiesc depăşite nu sînt doar problemele lingvistice, cum ar putea părea la prima vedere, ci şi cele culturale. Modelul lingvistic descris aici nu este definitiv şi nici destinat să rămînă neschimbat pe veci. Au existat cîteva semne de întrebare, precum, de pildă, cum să fie integrată a treia limbă (în cursurile trilingve) şi cum să fie structurate examenele lingvistice. Pînă acum, cea mai mare parte a studenţilor a provenit din Tirolul de Sud, dar începînd cu anul universitar 1999-2000, s-a înregistrat o creştere a numărului de studenţi străini. Universitatea ţine mult să atragă studenţi din alte ţări decît Italia, dar în ce mod va afecta acest fapt modelele lingvistice care au fost instituite?

Universitatea Liberă din Bozen/Bolzano priveşte această situaţie ca pe o mare provocare. Fiind vorba despre o instituţie tînără, şi doar la doi ani de serviciu (anul universitar 2000 – 2001 este al treilea an), încă nu se poate pune întrebarea: „Oare a mers?”. Conceptul în întregul său, adică tocmai conceptul lingvistic, trebuie să mai evolueze. Prin urmare, întrebarea este: „Oare va merge?”. Această întrebare îşi va găsi răspunsul cel mai devreme atunci cînd primii studenţi vor primi o diplomă din partea acestei universităţi. Universitatea nu aşteaptă din partea studenţilor să fie trilingvi chiar de la începutul studiilor lor. Scopul conceptului lingvistic global este de a fi capabil să dea diplomaţi ai acestei universităţi care să poată să afirme că ei vorbesc, citesc şi scriu cu uşurinţă în trei limbi. Există şanse ca un astfel de model să prospere, într-o lume în care cunoaşterea limbilor, nu doar a englezei, ci şi a limbilor larg utilizate, este de o importanţă extremă pentru obţinerea succesului, mai ales în sfera economică. Cuvintele următoare ale unui student (german) din anul întîi constituie o bună concluzie a studiului nostru. Acesta vorbeşte despre motivele care l-au determinat să vină să studieze la Universitatea Liberă de la Bozen/Bolzano:

„Am vrut întotdeauna să studiez economie — cred că e important în viaţă. Am vrut de asemenea să studiez limbile, dat fiind că ele sînt foarte importante în orice viitoare muncă pe care o voi putea avea, dar nu ştiam cum să le combin pe amîndouă. Cred că am sesizat ocazia perfectă de a studia şi de a folosi limbile pregătindu-mă concomitent pentru viitoarea mea carieră în lumea economiei.” □

Traducere de Cornelia Alexandru

*

Dr. Sandra CAMPISI, cercetător la Centrul de Coordonare pentru Dezvoltarea Structurilor Universitare, director al Centrului Lingvistic din cadrul Universităţii Libere din Bozen/Bolzano. A publicat numeroase studii în domeniul utilizării limbilor în universităţi din Italia.

Sandra Campisi, Étude de cas sur l’Université Libre de Bozen/Bolzano, Italie, studiu publicat în Higher Education in Europe, revista UNESCO-CEPES, vol. XXV., nr. 4/2000 şi preluat cu permisiunea editorilor.