Recomandarea 1438 (2000)¹

Ameninţări la adresa democraţiei din

partea partidelor şi mişcărilor extremiste

din Europa

1.      În multe state membre, partidele şi mişcările extremiste propagă şi pledează pentru ideologii care sînt incompatibile cu democraţia şi drepturile omului.

2.      Aceste mişcări şi partide extremiste constituie o ameninţare pentru valorile fundamentale pe care Consiliul Europei le consideră demne de apărat.

3.      Momentan, mişcările şi partidele extremiste care constituie una dintre cele mai mari ameninţări cu privire la democraţia din statele membre sînt cele de extremă dreapta şi, în general, cele care încurajează intoleranţa, xenofobia şi rasismul. Chiar dacă nu promovează în mod deschis violenţa, totuşi ele creează un climat ce încurajează dezvoltarea acesteia.

4.  Suportul crescînd pentru aceste mişcări şi partide extremiste în unele ţări este deosebit de deranjant.

5.     Adunarea accentuează, de asemenea, că violenţa folosită de anumite mişcări de extremă stîngă, în numele combaterii extremei drepte, este de neacceptat.

6.     Adunarea, care are o responsabilitate specială în protejarea valorilor democratice europene, trebuie să fie lider în căutarea măsurilor politice şi juridice adecvate, în special în stadiul de prevenire şi în momentul în care acest tip de fenomen se iveşte, neuitînd să găsească răspunsurile necesare cu privire la educaţia tinerilor şi informarea publicului în vederea menţinerii în memoria (colectivă) a evenimentelor şi actelor, aşa cum ele s-au întîmplat.

7.  La nivel naţional, răspunsul politic ar trebui să vizeze privarea partidelor extremiste de suportul lor electoral prin rezolvarea unor probleme sociale şi economice, cum ar fi şomajul, imigrarea şi securitatea, pe care aceste partide îşi bazează capitalul politic, şi prin elaborarea unor politici de educaţie pentru o cetăţenie democratică bazată pe drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor. Mai mult, este necesară implementarea mai eficientă de către guverne a unor măsuri împotriva imigraţiei ilegale şi a azilului legate de crima organizată pentru a diminua sentimentele xenofobe.

8.     Pentru a răspunde la discursurile populiste şi simpliste ale acestor partide şi mişcări extremiste, este necesară restabilirea faptelor asociate cu aceste probleme supuse imigrării, reformularea problemelor vag exprimate într-o manieră mai relevantă şi respingerea cerinţelor ilogice prin argumente logice.

9.     Ar trebui decretată o legislaţie acolo unde nu există deja - în vederea interzicerii instigării - orală sau în scris la rasism, antisemitism şi xenofobie; libertatea de exprimare nu poate fi acceptată ca o scuză la acestea. Legislaţia existentă ar trebui pe deplin implementată. În acest context, negarea publică a Holocaustului poate să fie considerată ca o expresie a antisemitismului. Folosirea Internetului în acest scop poate fi încadrată ca infracţiune.

10.      Dată fiind dimensiunea internaţională a mişcărilor şi reţelelor extremiste cu caracter rasist şi xenofob, cooperarea între autorităţile competente şi poliţie în statele membre ale Consiliul Europei ar trebui întărită.

11.      Adunarea îşi îndeamnă membrii să dea asigurări că partidele din aceste state îşi vor baza programele şi acţiunile pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a democraţiei şi a statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, şi vor refuza sprijinirea oricăror partide extremiste cu caracter rasist şi xenofob, explicit sau implicit, şi prin urmare să nu facă nici o alianţă cu nici un reprezentat ales al acestor partide sau mişcări, în vederea formării unor majorităţi pentru deţinerea puterii politice.

12.      Adunarea atribuie o importanţă deosebită activităţii desfăşurate de Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), un grup de experţi independenţi, care, inter alia, publică raporturi de ţară cu propuneri concrete. Aceste propuneri trebuie, de asemenea, luate în considerare de către parlamentele naţionale.

13.      Adunarea hotărăşte să aibă o cooperare efectivă cu ECRI şi să desfăşoare dezbateri în mod regulat cu privire la activităţile acesteia.

14.      Adunarea încurajează ECRI să identifice răspunsuri politice pentru fenomenul îngrijorător al creşterii mişcărilor şi partidelor extremiste, încă din momentul apariţiei acestora şi începerii activităţilor lor antidemocratice.

15.    Adunarea îşi exprimă, de asemenea, bunăvoinţa de a participa pe deplin la Conferinţa Europeană împotriva Rasismului, ce va avea loc la Strasbourg în perioada 11-13 octombrie 2000.

16.     Adunarea recomandă Comitetului de Miniştri: Recomandarea 1438

i. să sprijine pe deplin activitatea ECRI şi să se asigure că statele membre vor urma recomandările acestuia.

ii. să instruiască ECRI să desfăşoare urgent o examinare amănunţită a curriculei şi manualelor din şcolile primare şi secundare pentru a scoate la lumină orice exprimare a xenofobiei sau mistificare a istoriei ce ar putea duce la ură între diferitele comunităţi etnice sau sociale, grupuri politice sau religioase.

iii. să ceară statelor membre să informeze asupra măsurilor specifice luate ca urmare a recomandărilor Comisiei, inclusiv promulgarea legislaţiei, cît şi a măsurilor luate pentru combaterea exprimării publice a intoleranţei, rasismului şi xenofobiei.

iv. să ia măsuri în mod prioriar, în vederea combaterii diseminării materialelor rasiste pe Internet, fie ele de extremă stîngă sau extremă dreaptă, prin alinierea la un instrument juridic internaţional.

v. să discute în mod prioritar, probleme de discriminare şi extremism în cadrul procedurilor lor de monitorizare.

Notă:

1. Dezbaterea Adunării din 25 ianuarie 2000 (şedinţa a II-a) vezi Documentul 8607, raportul Comitetului pentru Afaceri Politice, raportor Mr. Gjellerod. Text adoptat de Adunare în 25 ianuarie 2000 (şedinţa a II-a).

Traducere de Kacsó Judit-Andrea