Limba gaelică n nvăţămntul din Marea Britanie

Boyd Robertson

1. Introducere

Limba

Gaelica, sau gaidhlig, este o limbă autohtonă, vorbită mai cu seamă n ţinuturile muntoase (Highlands) şi Insulele Scoţiei. Ea este o limbă celtică nrudită ndeaproape cu irlandeza şi cu dialectul celtic manx şi ceva mai ndepărtat cu velşa, bretona şi cornica.

Limba gaelică a fost adusă n Scoţia de către colonizatori din Irlanda n secolele 4-5 d.C. Aceşti colonizatori erau numiţi de romani Scotti, iar faptul că ţara a ajuns să fie cunoscută sub numele de Scoţia este mărturia influenţei pe care aceştia au avut-o asupra evoluţiei ei. Pnă la sfrşitul secolului al X-lea d.C, gaelica pătrunsese n majoritatea zonelor ţării, fiind folosită totodată la Curte şi, n general, de ocrmuire. Influenţele anglicizante din sud au nceput să erodeze această situaţie n secolul al XII-lea, dată de la care a nceput o lungă perioadă de uzură a limbii şi culturii gaelice.

Limba şi-a menţinut o bază puternică n vestul Highlands-ului şi n insule, mai ales n perioada protectoratului insulelor, care a durat din secolul al XIII-lea şi pnă ntr-al XVI-lea. Interesele lordului se ciocneau adesea cu cele ale crmuirii de la Edinburgh, Coroana făcnd numeroase eforturi pentru a-şi impune autoritatea asupra coastei de vest. Chiar şi după pierderea de către lordul insulelor a dreptului său asupra fiefului, a existat o ostilitate continuă, punctată de lupte, ntre clanurile din Highlands şi autorităţile de la Edinburgh. S-au făcut numeroase ncercări de supunere a clanurilor, iar limba şi cultura gaelică au fost n acest sens ţintele predilecte ale Coroanei. Legea Consiliului de Coroană din 1616, de pildă, era explicită n ndemnul ei ca limba engleză populară să se sădească peste tot, iar limba irlandeză, care este una din pricinile de căpăti ale necurmatei barbarii şi tulburărilor din rndul locuitorilor Insulelor şi Highlands-ului, să fie surpată şi strpită. Atacul asupra limbii şi culturii gaelice s-a nteţit ncă şi mai mult după eşecul rebeliunii iacobite din secolul al XVIII-lea. Guvernul, de-acum cu sediul la Londra, era hotărt să alinieze Highlands-ul la restul ţării şi, ca atare, a lansat un atac susţinut asupra tuturor simbolurilor diferenţei culturale, mai cu seamă asupra limbii, cimpoaielor şi kilturilor. Secolele XVIII şi XIX au fost martorele unei emigrări n masă, n mare măsură silite, din Highlands, precum şi ale unei continue năbuşiri a limbii şi culturii.

Pnă la sfrşitul secolului al XIX-lea, mai multe veacuri de politici represive coroborate cu o emigraţie masivă au redus numărul vorbitorilor de gaelică la aproximativ 250.000, sau 6% din populaţia scoţiană. Mulţi dintre ei erau vorbitori unilingvi de gaelică, nsă faptul a fost trecut cu vederea n momentul fondării educaţiei de stat din Scoţia prin Legea educaţiei din 1872. Nu s-a inclus nici o prevedere n lege care să se refere la predarea gaelicei ca obiect de studiu sau la gaelică ca limbă de predare, n ciuda faptului că multe din şcolile private de pnă atunci, administrate de societăţi sau biserici, avuseseră incluse astfel de prevederi. Astfel a nceput o nouă fază n declinul limbii şi culturii.

Populaţia

Recensămntul din 1991 nregistra 69.510 vorbitori de gaelică n Scoţia, cifră care constituie 1,4% din populaţia ei. 60% din vorbitorii de gaelică locuiesc n Highlands şi n Insulele Scoţiene. Cele mai puternice comunităţi de vorbitori de gaelică se află n zonele rurale ale Outer Hebrides şi Skye. Două treimi din locuitorii Outer Hebrides şi aproape jumătate din cei care trăiesc pe Insula Skye erau vorbitori de gaelică n 1991. Principalele aglomeraţii de vorbitori de gaelică din afara Highlands-ului şi a Insulelor se găsesc n conglomeratul urban din jurul Glasgow-ului şi n Edinburgh. Recensămntul a arătat că populaţia vorbitoare de gaelică se ncadrează cu preponderenţă n grupele de vrstă naintată, un sfert din ea fiind de 65 de ani sau peste, iar 52% de 45 de ani sau peste.

Statutul

Scoţia este parte a Marii Britanii, nsă Parlamentul Scoţiei, nfiinţat n iulie 1999, a conferit Scoţiei un grad substanţial de autonomie, inclusiv puteri legislative şi fiscale n domenii ca educaţia şi sănătatea, industria şi transportul. Limba gaelică nu are statut oficial nici n Marea Britanie şi nici măcar n Scoţia, nsă Guvernul Marii Britanii a ratificat de curnd Carta Limbilor Minoritare sau Regionale a Consiliului Europei şi s-a angajat să aplice n Scoţia pentru gaelică 39 din cele 65 de condiţii. Guvernul laburist de la Westminster a creat n 1997 funcţia de Ministru pentru Gaelică, iar acest post a fost preluat de către executivul scoţian.

Există anumite prevederi referitoare la limbă att n legislaţia cu privire la educaţie ct şi n cea cu privire la radiodifuziune, iar, ntr-o măsură limitată, gaelica poate fi folosită n tribunalele civile şi judecătorii. Gaelica are statut oficial n zona unei singure autorităţi locale, Outer Hebrides, unde Consiliul Local, numit acum Comhairle nan Eilean Siar, a apelat la politici bilingve ncă de la formarea sa din 1974.

Constituirea Parlamentului Scoţiei a adus cu sine o oarecare consolidare a statutului limbii. Gaelica se foloseşte n unele dezbateri ale Camerei şi n şedinţele comisiilor. n Camerele Parlamentului iscăliturile sunt bilingve, a fost numit un Inspector gaelic, a fost elaborat un Dicţionar de termeni parlamentari, iar limba a constituit subiect de dezbateri parlamentare.

Statutul educaţiei n limba gaelică

Nevoile educaţionale ale vorbitorilor de gaelică au fost recunoscute pentru prima dată prin introducerea unei clauze gaelice n Legea educaţiei (din Scoţia) din 1918. Această clauză a fost incorporată n legile ulterioare, inclusiv n Legea educaţiei (din Scoţia) din 1980, n vigoare n prezent. Clauza cere autorităţilor educaţionale să se ngrijească de predarea limbii gaelice n zonele n care se vorbeşte gaelica. Aceste zone nu au fost definite, iar clauza nu stipulează ca gaelica să fie limba de predare. Legea standardelor din şcolile scoţiene, votată de Parlamentul Scoţiei n 2000, a creat un nou cadru statutar pentru educaţia desfăşurată n şcoli şi cere şcolilor şi autorităţilor locale să planifice, să monitorizeze şi să raporteze mbunătăţirile din nvăţămnt. Autorităţile locale trebuie să publice anual o declaraţie asupra obiectivelor locale de mbunătăţire, iar fiecare şcoală trebuie să elaboreze un plan de dezvoltare a şcolii care să fie n concordanţă cu declaraţia asupra obiectivelor a autorităţilor locale. Acestea din urmă, precum şi şcolile, trebuie să facă rapoarte şi asupra progreselor şi performanţelor lor. Un element important al Legii standardelor este faptul că mputerniceşte Ministerul Educaţiei să imprime o direcţie strategică sistemului educaţional prin publicarea priorităţilor naţionale şi a gradelor de performanţă a educaţiei din Scoţia. Educaţia gaelică este una din priorităţile identificate.

Sistemul educaţional

Deşi parte a Marii Britanii, Scoţia şi are propriul sistem educaţional, distinct de cel din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Educaţia constituie una din competenţele devoluate de către Westminster Parlamentului Scoţian, iar n cadrul executivului scoţian există un ministru al Educaţiei şi un Departament al Educaţiei.

Ca peste tot n Marea Britanie, nvăţămntul este obligatoriu pentru copiii cu vrsta cuprinsă ntre 5 şi 16 ani. Copiii merg la grădiniţă de la 4 ani, iar mai trziu pot opta să rămnă n şcoală un an sau doi n plus după ce au terminat clasele obligatorii stabilite prin lege. 95% din copii sunt educaţi n cadrul sectorului public, iar, dintre aceştia, n jur de 17% sunt educaţi n şcoli publice denominaţionale, aproape toate romano-catolice. Majoritatea şcolilor private se află n oraşe, iar majoritatea covrşitoare a şcolilor denominaţionale se află n zonele urbane ale Cmpiei Scoţiei (Lowlands). şcolile private şi cele denominaţionale includ gaelica n programele lor doar ocazional şi, de obicei, doar ca obiect de studiu opţional.

Administraţia

Administraţia educaţiei n Scoţia funcţionează la două nivele, autoritatea de stat şi cea locală. Responsabilitatea generală pentru educaţia finanţată de stat revine Departamentului Educaţiei din cadrul executivului scoţian (DEES). Ministrul Educaţiei deţine responsabilitatea supremă n ce priveşte politicile educaţionale, nsă primeşte consultanţă şi ndrumare de la Departament şi de la alte agenţii relevante, el fiind totodată cel care ia deciziile majore de finanţare.

La nivel local, prevederile referitoare la educaţie sunt stabilite de fiecare din cele 32 de autorităţi locale. Deşi finanţate n principal din fondurile guvernamentale centrale, autorităţile locale hotărăsc configuraţia şi nivelul sumelor locale şi răspund de implementarea politicilor şi directivelor naţionale n teritoriu. Recrutarea profesorilor, asigurarea clădirilor şi resurselor şi cursurile de perfecţionare a profesorilor fac parte din responsabilităţile autorităţilor locale. n anii din urmă, o serie de funcţii au fost devoluate de la nivelul autorităţilor locale la cel al şcolilor, iar părinţilor li s-a dat mai multă putere de decizie n conducerea şcolilor prin sporirea puterii şi rolului consiliilor şcolare.

Inspecţiile

n cadrul DEES, Inspectorii Şcolari ai Maiestăţii Sale răspund de inspecţia şcolilor, evaluarea calităţii educaţiei la toate nivelele sistemului obligatoriu şi consilierea n probleme referitoare la standarde. Pnă nu demult, ISMS aveau un rol substanţial n elaborarea politicilor. Autorităţile locale au unităţi de Asigurare a Calităţii care corespund pe plan local funcţiunilor ISMS şi fac eforturi de ridicare a standardelor la nivel local.

Programa şi evaluarea şcolară

Şcolile scoţiene trebuie să urmeze directivele naţionale elaborate printr-un proces n mare măsură consensual de către grupuri de lucru ale profesorilor, consilierilor, cercetătorilor, administratorilor şi inspectorilor. Directivele nu au caracter obligatoriu, nsă ele stabilesc totuşi cotele care trebuie atinse la diferitele nivele, precum şi parametrii pentru programele de studiu. Directivele Naţionale pentru Programă şi Evaluare 5-14 seamănă sub anumite aspecte cu Programa Naţională din Anglia şi din Ţara Galilor. Elevii sunt evaluaţi n clasele a IV-a şi a VII-a primare la materii de bază cum snt limbile (inclusiv gaelica) şi ştiinţele matematice. Consilierea n privinţa programei se face pentru aceste materii de bază, precum şi n celelalte: Studiul Mediului nconjurător, Artele şi Educaţia Religioasă şi Morală.

Programele şcolare pentru clasele 5-14 cuprind primii doi ani ai şcolii secundare, n vreme ce anii trei şi patru respectă programa analitică şi directivele de evaluare stabilite n Programul standard de dezvoltare a claselor. Elevii snt evaluaţi n examene de treaptă la materii alese, inclusiv gaelica, către sfrşitul anului patru. Aceste examene snt coordonate de către Autoritatea scoţiană de evaluare a competenţelor care este responsabilă şi de Examenele de nivel superior şi avansat care se dau n anul cinci şi, respectiv, şase. O revizuire majoră a programei pentru clasele neobligatorii a fost făcută recent n conformitate cu principiile Programului Dezvoltării nvăţămntului superior.

Infrastructura

La nivel naţional, Learning and Teaching Scotland, o agenţie nfiinţată de executivul scoţian n 2000 pentru a lua locul altor două organizaţii, Consiliul consultativ scoţian pentru programa şcolară şi Consiliul scoţian pentru tehnica nvăţămntului, oferă DEES consiliere cu privire la dezvoltarea programei şi furnizează materiale didactice şcolilor. La un nivel mai apropiat de cel local, şcolile sunt sprijinite de echipe de consilieri ale autorităţilor locale şi de centre de resurse.

Educaţia gaelică primeşte sprijin ntr-o serie de moduri specifice. Un Plan de fonduri specifice pentru educaţia gaelică, iniţiat n 1986, dă posibilitatea autorităţilor locale să nainteze către DEES propuneri de proiecte şi programe de dezvoltare şi să primească 75% finanţare pentru iniţiativele aprobate. Executivul scoţian a alocat 2,834 milioane de lire sterline acestui plan pentru anul şcolar 2001-2002. Autorităţile trebuie să demonstreze că proiectele lor presupun dotări noi şi suplimentare şi că sunt dispuse să suporte costul integral al proiectelor lor după o perioadă iniţială de trei ani. O parte din finanţări este alocată proiectelor n parteneriat. A fost constituită o reţea inter-autorităţi pentru a coordona activitatea autorităţii locale, ceea ce, mpreună cu Planul de fonduri specifice, a dus la progrese majore n dotarea nvăţămntului de limbă gaelică şi producerea materialelor didactice. Un centru naţional de resurse pentru gaelică, Strlann, a fost nfiinţat pe Insula Lewis n 1999, care ar trebui să suplinească lipsa resurselor pentru anumite arii curriculare.

nvăţămntul cu predare n limba gaelică

Gaelica a devenit pentru prima dată limbă de predare oficial recunoscută n 1975, cnd a fost elaborat un proiect de Educaţie bilingvă de către nou constituita autoritate locală pentru Outer Hebrides, Comhairle nan Eilean. nainte de aceasta, folosirea gaelicei ca limbă de predare fusese informală, neoficială şi ad-hoc. Proiectul Bilingv, sprijinit şi finanţat de guvern, a nceput ca proiect-pilot şi a fost extins treptat n toate şcolile din zona de care răspunde Consiliul. Proiectul, extrem de inovator n ce priveşte abordarea curriculară precum şi n cea lingvistică, a fost bine primit de părinţi la nceput, dar, prin anii 80, au apărut ndoieli cu privire la eficienţa predării bilingve n realizarea unei performanţe n gaelică comparabilă cu cea din limba majoritară, engleza. Comunitatea gaelică a devenit tot mai greu pusă la ncercare de gradul şi rata eroziunii lingvistice n rndul tinerilor şi, pentru a opri acest declin, s-a socotit necesară o mai mare folosire a gaelicei ca limbă de predare. Au fost nfiinţate grupuri de joacă la grădiniţe n limba gaelică, iar succesul lor a condus la cereri de predare n gaelică n şcolile primare.

Primele măsuri concrete pentru predarea n limba gaelică n nvăţămntul primar au fost luate n 1985, o dată cu deschiderea unor secţii de limbă gaelică n Glasgow şi Inverness. n anul şcolar 2001-2002 au fost implicate n predarea n limba gaelică 59 de şcoli şi 1859 de elevi. Majoritatea acestor şcoli au att secţii gaelice, ct şi engleze. Prima şcoală cu predare exclusiv gaelică a fost deschisă la Glasgow n 1999, şi tot atunci autoritatea locală din Insulele de Vest a desemnat cinci din şcolile primare drept şcoli gaelice. Toate aceste şcoli snt publice.

Folosirea gaelicei ca limbă de predare a fost extinsă treptat la nivelul nvăţămntului secundar, mai cu seamă la materii precum Istoria, Geografia, Matematica şi Educaţia Socială şi Personală. n anul şcolar 2001-2002, paisprezece şcoli şi 302 elevi aveau ca limbă de predare gaelica. Examenele naţionale de treaptă (Standard Grade Examinations) pot fi susţinute n limba gaelică la Istorie, Geografie şi Matematică.

Dezvoltarea predării n limba gaelică a fost promovată de o serie de agenţii lingvistice. Comhairle nan Sgoiltean Araich, Consiliul preşcolar gaelic de nivel naţional, a nlesnit dezvoltarea nvăţămntului preşcolar n limba gaelică dnd astfel un impuls cererilor de continuare a educaţiei gaelice la nivelul şcolilor primare. Principala agenţie lingvistică gaelică, Commun na Gaidhlig, a jucat un rol crucial n dezvoltarea predării n limba gaelică, acţionnd adeseori ca intermediar ntre părinţi şi factorii de decizie din cadrul autorităţilor locale. Organizaţiile locale ale părinţilor, coagulate n prezent ntr-o asociaţie naţională, Comman nam Parant Naiseanta, şi-au asumat un rol semnificativ n campaniile conduse pentru obţinerea de dotări.

2. Educaţia preşcolară

Structura şi grupul ţintă

n centrul preocupărilor nvăţămntului preşcolar se află copiii ntre trei şi patru ani. Din 1998-1999, toţi copiii care au mplinit vrsta de patru ani au dreptul la un loc finanţat ntr-o grădiniţă, iar intenţia guvernului este de a extinde n viitorul apropiat acest drept şi asupra tuturor copiilor care au mplinit vrsta de trei ani. Autorităţile locale sunt cele care administrează serviciile grădinilor, nsă oferte de facilităţi preşcolare pot fi făcute de către organizaţii ne-guvernamentale, de către agenţii din sectorul privat ca şi din cel public. Educaţia preşcolară poate lua forma unor clase anexate unei şcoli primare, administrate de un director de şcoală, sau se poate derula n grădiniţe de sine stătătoare. ntreaga educaţie preşcolară este ne-denominaţională.

Legislaţia

Educaţia preşcolară nu este obligatorie, nsă este reglementată de prevederile referitoare la ngrijirea copiilor incluse n Legea pentru copii din 1999 şi n Legea scoţiană pentru copii din 1995.

Folosirea limbii

Cea mai mare parte a educaţiei preşcolare din Scoţia se derulează n limba engleză, nsă există şi un nivel semnificativ de predare n limba gaelică, mulţumită eforturilor Comhairle nan Sgoiltean Araich (CNSA). CNSA, Consiliul preşcolar gaelic, a fost nfiinţat n 1982 cu patru grupuri afiliate şi 40 de copii. CNSA sprijină şi promovează dezvoltarea activităţilor preşcolare locale n limba gaelică, nregistrnd n momentul de faţă 129 de grupe din care fac parte 2020 de copii. De la introducerea educaţiei preşcolare finanţate de guvern pentru copiii care au mplinit vrsta de patru ani, CNSA s-a concentrat asupra formării de grupe mijlocii şi de grupe mici pentru copiii care au mplinit vrsta de doi ani. Educaţia preşcolară n limba gaelică este n mare măsură asigurată de autorităţile locale, cu excepţia Outer Hebrides, unde Consiliul Local colaborează cu CNSA n asigurarea educaţiei preşcolare. n majoritatea celorlalte regiuni, există tendinţa plasării claselor sau unităţilor de educaţie preşcolară n cadrul şcolilor primare cu predare n limba gaelică.

Materialele didactice

Materialele didactice pentru sectorul preşcolar snt produse la nivel local, regional şi naţional, n conformitate cu Programa-Cadru pentru copii ntre trei şi cinci ani, publicată de SCCC n 1999. Centrele de dezvoltare curriculară ale autorităţilor locale, CNSA şi echipele de lucru inter-autorităţi au contribuit n egală măsură la producerea de materiale didactice pentru predarea limbii gaelice, iar centrul naţional de resurse, Storlann, şi asumă un rol din ce n ce mai mare n această privinţă. Această sarcină va rămne nsă, după toate probabilităţile, pe umerii grupurilor individuale ori ai profesorilor, care produc şi n prezent majoritatea materialelor folosite.

Pregătirea educatorilor

Educatorii trebuie să aibă o calificare n educaţia primară; mulţi dintre ei au, de asemenea, o diplomă de educaţie pentru anii ncepători. ntreg personalul care lucrează cu copii sub cinci ani este ncurajat să promoveze Examenul de calificare profesională n ngrijirea şi educarea copiilor mici. Autorităţile locale şi agenţii precum CNSA organizează cursuri de perfecţionare pentru lucrătorii din sectorul preşcolar, inclusiv pentru personalul auxiliar.

3. Educaţia primară

Grupul ţintă

Educaţia primară ncepe la vrsta de cinci ani şi se ntinde pe durata a şapte ani, pnă la vrsta de 11 ani.

Structura

Educaţia primară se mparte n trei stadii primele trei clase pentru copiii sub şapte ani, clasele 4-5 sau primare medii, şi 6-7 clasele primare terminale.

Programa şi evaluarea n şcoala primară se ghidează după ndrumarul naţional 5-14 elaborat de comisii naţionale şi grupuri de lucru reprezentative pentru breasla profesorilor şi pentru părţile interesate. Programa se mparte n cinci mari secţiuni: Limbă, Matematici, Studiul Mediului nconjurător, Artele şi Educaţie Morală şi Religioasă. Secţiunea referitoare la limbă cuprinde engleza, gaelica şi limbile moderne, n vreme ce Artele cuprind arta plastică, muzica, teatrul şi educaţia fizică. Studiul Mediului nconjurător constituie o secţiune foarte vastă care cuprinde studiul ştiinţelor, studiile sociale şi ale mediului nconjurător şi tehnologia. ndrumarul 5-14 recomandă ca 25% din timpul alocat predării să fie repartizat Studiului Mediului nconjurător, apoi Limbii, Matematicilor şi Artelor cte 15%, iar Educaţiei Morale şi Religioase, 10%. Restul de 20% rămne la latitudinea fiecărei şcoli. n şcolile n care figurează gaelica, o proporţie semnificativă din aceste 20% poate fi alocată dezvoltării limbii. Programa şcolară 5-14 se extinde asupra primilor doi ani din şcoala secundară şi se mparte n cinci nivele. Acestea definesc nivelul de performanţă care trebuie atins n fiecare din domeniile de activitate din cadrul programei. Nivelele A-D se distribuie n şcoala primară precum urmează:

-         nivelul A trebuie atins n cursul claselor primare 1-3 de aproape toţi elevii;

-         nivelul B trebuie atins de unii elevi n clasa a 3-a primară sau chiar mai repede, nsă neapărat de toţi elevii n clasa a 4-a;

-         nivelul C trebuie atins de majoritatea elevilor n cursul claselor 4-6 primare;

- nivelul D trebuie atins de unii elevi n clasele 5-6 sau chiar mai repede, nsă de majoritatea elevilor n clasa a 7-a.

Snt sugerate pentru fiecare nivel programele de studiu menite să faciliteze atingerea acestor obiective. Evaluarea se face la toate nivelele şi există un sistem naţional de testare la materiile de bază pentru nivelele B şi D. Materiile de bază sunt Limba, inclusiv gaelica, şi Matematica. ndrumarul 5-14 permite şcolilor o autonomie considerabilă n implementarea sa, n a decide ce şi cum să se predea.

Legislaţia

Educaţia n şcolile primare, laolaltă cu alte sectoare ale educaţiei, este reglementată de Legea educaţiei din Scoţia din 1980 la care am făcut trimitere n secţiunea 1 şi de Legea standardelor din şcolile din Scoţia, votată de Parlamentul Scoţiei n 2000. (Vezi Statutul educaţiei lingvistice)

Folosirea limbii

Limba gaelică figurează n şcolile primare att ca limbă de predare, ct şi ca obiect de studiu. Predarea n gaelică este disponibilă n 60 din cele 2345 de şcoli primare din Scoţia. 49 din aceste şcoli se află n Highlands şi n Insule, iar restul snt situate n oraşele, mai mari ori mai mici, din Lowlands. Cu excepţia şcolii deschise anume pentru predarea limbii gaelice din Glasgow şi a celor 5 şcoli desemnate să predea gaelica din Outer Hebrides, secţiile cu predare n gaelică fac parte din şcoli cu predare preponderentă n limba engleză.

Educaţia n limba gaelică este asigurată de şcolile publice aflate sub jurisdicţia autorităţilor locale şi poate fi urmată de oricine. O mare parte a elevilor care se nscriu la secţiile de gaelică din zonele urbane provine din familii n care nu se vorbeşte gaelica. Toţi elevii urmează un program de imersie lingvistică cu durata de doi ani, după care gaelica continuă să rămnă limba de predare predominantă. ndrumarul 5-14 specifică faptul că educaţia n gaelică trebuie să aibă ca obiectiv să aducă elevii la un nivel aproximativ egal de competenţă n gaelică şi engleză, la toate materiile, pnă la sfrşitul clasei a 7-a primare.

n Outer Hebrides există cteva şcoli care nu snt desemnate drept şcoli cu predare n limba gaelică, dar care asigură o formă de educaţie bilingvă. Există, de asemenea, mai multe şcoli cu secţii de gaelică care asigură un anume grad de educaţie bilingvă elevilor din restul şcolii. Gaelica este predată ca limba a doua n şcoli din anumite părţi ale Highlands-ului. Aceasta se limitează la o perioadă mică de timp pe săptămnă şi se realizează mai cu seamă cu ajutorul unor profesori itineranţi. Tot mai mult nsă, se impune practica identificării unui membru din cadrul personalului didactic din fiecare şcoală primară care să aibă pregătirea şi disponibilitatea de a-şi asuma predarea n gaelică.

Materialele didactice

Materialele snt produse la nivel local, regional şi naţional. şcolile ncă mai trebuie să producă o proporţie substanţială din propriile resurse, nsă Planul de fonduri specifice, la care ne-am referit mai nainte, a nlesnit mult elaborarea de materiale pentru toate secţiunile principale ale programei pentru şcoala primară, de pildă planşete pentru Citire şi pentru Matematică produse n colaborare cu importante edituri de limbă engleză. Centrele de dezvoltare curriculară ale autorităţilor locale, precum cele din zona Consiliului Highlands-ului şi a Comhairle nan Eilean Siar, au avut o contribuţie majoră la producerea de materiale didactice şi se prevede că nou nfiinţatul centru de resurse naţionale din Lewis va stabili o coordonare mai bună şi un nivel superior de producere de resurse.

4. Educaţia secundară

Grupul ţintă

nvăţămntul secundar ncepe la vrsta de 12 ani şi se ntinde pnă la sau peste vrsta de 16 ani, ct durează nvăţămntul obligatoriu. Elevii pot alege să continue educaţia secundară pentru ncă doi ani, pnă la vrsta de 18 ani.

Structuri

Programa pentru nvăţămntul secundar se mparte n trei faze. Primii doi ani constituie stadiul final al programei 5-14. Anii 3 şi 4 snt reglementaţi de Programa analitică pentru treaptă şcolară şi prevederi referitoare la evaluare. n anii 5 şi 6, care snt opţionali, elevii urmează cursuri definite de Programa analitică pentru treapta superioară şi prevederi referitoare la evaluare. Aceste trei stadii ale nvăţămntului secundar se numesc şcoala inferioară, şcoala medie şi, respectiv, superioară.

Programa din nvăţămntul public de stat este derivată n mare măsură din directivele elaborate de DEES, nsă şcolile au o marjă de manevră n adaptarea directivelor la situaţia locală. Directivele naţionale subliniază necesitatea echilibrului şi a unei lărgimi de orizont a programei, fiind sugerat timpul alocat fiecărei arii curriculare, cum ar fi Limba, Matematica, ştiinţele exacte şi ştiinţele sociale. Repartizarea recomandată a timpului pentru materiile de bază pentru anii 3-4 este următoarea:

Limbă şi comunicare	360
Studii matematice	200
Studii ştiinţifice	160
Studiul mediului nconjurător şi studii sociale	160

Activităţi tehnologice	8
Studii creative şi estetice	80
Educaţie fizică	80
Educaţie morală şi religioasă	80
Total materii fundamentale	1200 de ore (70%)

Alocarea restului de 30% din timp este lăsată la latitudinea şcolilor. n zonele n care se vorbeşte gaelica, autorităţile locale şi şcolile pot folosi acest factor de flexibilitate pentru a creşte timpul alocat limbii, pentru ca elevii să studieze engleza, gaelica şi o a treia limbă europeană. La sfrşitul celui de-al doilea an, elevii aleg materiile asupra cărora vor să se concentreze, pregătindu-se să susţină examenele de treaptă de la sfrşitul anului 4. n anii cinci şi şase, elevii se concentrează n mare măsură asupra trecerii treptei intermediare şi celei superioare la materiile alese, iar nivelul performanţei, verificat prin examene naţionale la aceste materii, determină admiterea n instituţii de nvăţămnt superior sau post-secundar. Nou introdusele cursuri şi examene intermediare snt menite să nchidă prăpastia dintre examenele de treaptă inferioară şi cele de treaptă superioară.

Legislaţia

Principalul instrument legislativ care reglementează nvăţămntul secundar este Legea educaţiei din Scoţia din 1980, votată de guvernul de la Westminster. Prevederile acestei legi au fost completate de acte normative precum Legea standardelor şcolare ale Parlamentului Scoţiei din 2000. (Vezi Statutul educaţiei lingvistice)

Folosirea limbii

Gaelica figurează n programa nvăţămntului secundar att ca obiect de studiu, ct şi ca limbă de predare, existnd cursuri şi examene separate pentru cei care o vorbesc fluent. Prima folosire a gaelicei ca limbă de predare n nvăţămntul secundar a avut loc n 1983 prin extinderea Proiectului Bilingv din Insulele de Vest la două mici şcoli din Lewis. Proiectul-pilot presupunea predarea n gaelică a ştiinţelor Sociale anul 1 şi 2 la şcolile secundare din Lionel şi Shawbost. După succesul acestui proiect-pilot, ambele şcoli au continuat să asigure predarea n gaelică la Istorie, Geografie, şi Educaţie Socială şi Personală.

nfiinţarea nvăţămntului primar cu predare gaelică n alte părţi ale Scoţiei a creat nevoia continuităţii experienţei la nivel secundar. Primele măsuri n acest sens au fost luate n 1988 la şcoala Secundară Hillpark din Glasgow, iar, n anul şcolar 20012002, existau 14 şcoli care asigurau o formă sau alta de predare n gaelică. n majoritatea şcolilor, aceasta se reduce la două sau trei obiecte de studiu. Istoria este materia care se predă cel mai adesea n gaelică. Geografia, Agricultura, Matematica, ştiinţele, Arta, Educaţia Tehnică şi Educaţia Socială şi Personală se predau şi ele n gaelică la una sau mai multe din cele 14 şcoli. Elevii pot opta pentru versiunea gaelică a examenelor naţionale de treaptă la Istorie, Geografie şi Matematică, din anul patru. Se preconizează că se vor adăuga noi materii la cele deja disponibile n prezent şi că se va pune la dispoziţie versiunea gaelică a examenelor din anii cinci şi şase.

Pentru elevii care studiază n limba gaelică, aceasta este totodată obiect de studiu, ei urmnd cursul Gaidhlig destinat vorbitorilor fluenţi. n fiecare an, n jur de 130 de candidaţi susţin examenul de treaptă la Gaidhlig, peste 60 dintre ei continund prin a susţine examenul de treaptă n anul cinci sau şase. Aceste cifre includ unii copii n a căror familie se vorbeşte gaelica, şi care nu au avut acces la predarea n limba gaelică n şcoala primară.

Un curs de gaelică, instituit n 1962, este inclus n programa a 34 din cele 389 de şcoli de stat. Majoritatea covrşitoare a acestor şcoli se află n Highlands şi n Insule. Elevii din oraşe şi din majoritatea regiunilor Lowlandsului nu au ocazia de a studia cea mai veche limbă a Scoţiei. Cursul de Gaelică este asemănător, ca şi concepţie, cursurilor de limbi moderne şi este evaluat la examenul de treaptă din anul patru şi la cele din anii cinci şi şase. Cteva şcoli din sectorul privat primesc din cnd n cnd elevi pentru examenul naţional de gaelică. n şcolile din Outer Hebrides, Skye şi Highlands-ul de Vest, toţi elevii din anii 1 şi 2 studiază gaelica şi o altă limbă modernă. ncepnd cu anul trei, ei pot alege ce limbă/limbi să studieze. n alte părţi ale Scoţiei, elevii trebuie să aleagă ntre gaelică şi franceză sau germană n anul 1 sau să urmeze cursul de gaelică n anul 2 şi 3 ca a doua limbă. Aceste aranjamente curriculare sunt n defavoarea gaelicei.

Materialele didactice

Ca şi n sectorul primar, resursele pentru nvăţămntul secundar snt produse la nivel naţional, regional şi local. S-a nregistrat un progres n asigurarea resurselor n ultimul deceniu, fapt care este n mare parte rezultatul efortului concertat al autorităţilor locale finanţate de Planul de fonduri speciale, descris mai devreme. Totuşi, n mare măsură revine şcolilor şi profesorilor sarcina de a-şi produce materialele şi resursele att pentru predarea n gaelică, ct şi pentru gaelică ca şi obiect de studiu, pentru a atinge nivelul din arii curriculare nrudite.

5. Educaţia profesională şi suplimentară

Grupul ţintă

nvăţămntul profesional ncepe la vrsta de 16 ani, cnd se părăseşte nvăţămntul obligatoriu.

Structură

Educaţia profesională este asigurată n principal de şcolile secundare şi de colegiile post-secundare. n urma unei revizuiri majore a guvernului, a fost instituit n 1999 un nou sistem de nvăţămnt după terminarea nvăţămntului obligatoriu. Cunoscut sub numele de avansat (Higher Still), noul sistem a creat o programă şi o structură de evaluare unitare pentru nvăţămntul neobligatoriu preuniversitar. Acesta caută să elimine barierele artificiale dintre obiectele de studiu academice şi cele profesionale şi este menit să ofere oportunitatea tuturor elevilor de a-şi continua studiile la nivelul adecvat fiecăruia. Competenţele educaţiei avansate snt asigurate n peste 50 de arii de studiu şi snt disponibile la cinci nivele diferite ncepători, intermediari 1, intermediari 2, superior şi superior avansat. n cadrul programei avansate, două organisme distincte de certificare au fost reunite ntr-o agenţie nouă cunoscută ca Autoritatea Scoţiană pentru Calificare (SQA) care administrează şi certifică noul sistem al calificărilor naţionale.

Pe lngă cursurile de calificare avansată, colegiile post-secundare oferă o paletă largă de calificări profesionale inclusiv Higher National Certificates, Higher National Diplomas, Professional Development Awards şi Scottish Vocational Qualifications. Acestea din urmă snt strns legate de situaţiile de lucru şi competenţa n cmpul muncii.

Legislaţia

nvăţămntul profesional este coordonat de două departamente din cadrul executivului scoţian Departamentul Educaţiei şi Departamentul pentru Iniţiativă Privată şi Educaţie Permanentă. Educaţia n şcoală constituie responsabilitatea Departamentului Educaţiei, pe cnd nvăţămntul post-secundar este supervizat de Departamentul Iniţiativei Private şi al Educaţiei Permanente. Educaţia profesională n şcoli este reglementată de Legea educaţiei din Scoţia din 1980 şi de Legea standardelor din şcolile scoţiene din 2000 a Parlamentului Scoţiei. Cele 46 de colegii post-secundare din Scoţia, majoritatea cărora erau conduse de autorităţile locale, au devenit entităţi independente ca urmare a legilor din 1992. Colegiile funcţionează n conformitate cu Legea nvăţămntului post-secundar şi superior din 1992 a Scoţiei şi snt finanţate de Consiliul Scoţian de Finanţare a nvăţămntului post-secundar.

Folosirea limbii

Gaelica figurează n nvăţămntul post-secundar ca limbă de predare, ca obiect de studiu pentru vorbitorii fluenţi şi ca a doua limbă. Zece colegii asigură cursuri integrale sau parţiale, inclusiv cursuri de imersiune. Unul dintre acestea, Lews Castle College din Stornoway, asigură module n Afaceri şi Comunicaţii pentru vorbitorii fluenţi. De asemenea, aici se predau fie integral, fie parţial cursuri n gaelică.

Structurile cele mai bine dezvoltate pentru predarea limbii gaelice n nvăţămntul post-secundar se găsesc la Sabhal Mor Ostaig, Colegiul Gaelic fondat n Skye n 1973. Sabhal Mor Ostaig oferă cursuri de nivel HNC, HND, licenţă şi postuniversitare, toate predate şi evaluate n gaelică.

6. nvăţămntul superior

Numărul universităţilor din Scoţia a crescut de la opt la treisprezece prin acordarea n anii 90 a statutului de universitate pentru cinci foste institute politehnice. Dintre cele treisprezece, zece se află n oraşele Aberdeen, Edinburgh, Glasgow şi Dundee. Universităţile din Aberdeen, Edinburgh, Glasgow şi St. Andrew snt universităţi cu tradiţie, nfiinţate cu mult timp n urmă.

Sectorul nvăţămntului superior mai include o serie de alte instituţii precum Academia Regală Scoţiană de Muzică şi Dramă şi şcoala de Artă din Glasgow. Universităţile şi alte instituţii de nvăţămnt superior snt finanţate de Consiliul de finanţare al nvăţămntului superior din Scoţia care funcţionează ntr-un mod similar Consiliului de finanţare a nvăţămntului superior din Anglia şi Ţara Galilor.

n cererea de a fi ridicate la rang de universitate s-au reunit treisprezece colegii şi institute post-secundare din nordul Scoţiei, inclusiv Sabhal Mor Ostaig şi Lews Castle. Proiectata Universitate of Highlands and Islands ar urma să fie un institut universitar federal, cu campusuri răspndite peste tot prin Highlands şi Insule. Proiectul, care a cştigat susţinerea financiară a guvernului de la Westminster şi a executivului Scoţiei, este cunoscut ca UHI Millenium Institute (UHIMI). Institutul şi-a propus să dobndească statut universitar deplin n următorii cinci ani.

Folosirea limbii

Trei din cele patru universităţi tradiţionale Aberdeen, Edinburgh şi Glasgow oferă cursuri universitare n Studii Celtice şi Gaelice. Studiile Celtice nglobează studiul altor limbi celtice, mai cu seamă al irlandezei şi velşei. Urmnd aceste cursuri, studenţii acestor universităţi pot cştiga distincţia Honours Degree, mulţi dintre ei optnd pentru titlul Joint Honours n Studii celtice şi ncă o disciplină, ca de pildă Istoria Scoţiană, Politică, Matematică. Fiecare universitate dă studenţilor posibilitatea de a nvăţa limba, iar cele mai frecventate cursuri snt cele de Civilizaţie Celtică, ce includ istorie, tradiţii şi cultură. De asemenea, snt oferite studii postuniversitare de către fiecare Departament de Studii Celtice al celor trei universităţi. Cea de a patra universitate, Strathclyde, asigură cursuri de Studii Gaelice studenţilor care doresc să nveţe limba. Folclorul şi tradiţiile orale gaelice pot fi studiate n cadrul cursurilor de etnologie scoţiană oferite de Departamentul de Studii Celtice şi Scoţiene de la Universitatea din Edinburgh.

Mai multe cursuri de Studii Celtice snt predate n gaelică, nsă nici o altă disciplină nu este predată n gaelică la universităţile tradiţionale. Gaelica este folosită ca limbă de predare pentru cursuri pentru titlul de licenţiat din cadrul Sabhal Mor Ostaig şi n alte colegii ale UHI Millenium Institute. Licenţa la aceste colegii este conferită de universităţile existente.

Pregătirea profesorilor

Profesorii din Scoţia snt pregătiţi n Institute de Educare a Profesorilor, a căror majoritate erau nainte colegii de sine stătătoare, dar care snt acum facultăţi sau şcoli din cadrul universităţilor. Există şapte astfel de institute, cel mai mare fiind cel de la Universitatea Strathclyde din Glasgow.

Studenţii au două căi pentru a se pregăti să devină profesori de şcoală primară. Majoritatea intră n breaslă după ce au urmat un curs de patru ani şi şi iau licenţa n educaţie (Bachelor of Education). Un număr tot mai mare de studenţi aleg calea studiilor postuniversitare pentru a deveni profesori. După ce şi-au luat licenţa, ei urmează un program de pregătire cu durata de un an prin care şi cştigă Certificatul Postuniversitar n Educaţie (Primară).

Şi pentru profesoratul la şcolile secundare există două căi. Majoritatea covrşitoare a studenţilor urmează un curs de un an pentru Certificatul Postuniversitar n Educaţie (Secundară), la care, pentru a se putea nscrie, ei trebuie să aibă o perioadă de minimum trei ani de studiu progresiv n una sau mai multe discipline de nivel universitar. A doua cale de intrare n profesoratul secundar este printr-un curs universitar paralel prin care studenţii se implică n pregătirea lor profesională n vreme ce urmează cursurile universitare propriu-zise. Intrarea n profesorat pe această cale este tot mai des uzitată, reducndu-se totuşi la cteva procente din totalul studenţilor.

Trei din institutele de pregătire a profesorilor includ gaelica sub o formă sau alta, nsă numai unul, şi anume Facultatea de Educaţie de la Universitatea Strathclyde, nainte vreme Colegiul Jordanhill, are personal permanent şi dotările necesare n acest sens. Studenţii care se pregătesc să devină profesori de şcoală primară beneficiază de o cantitate limitată de pregătire pedagogică şi de practică pedagogică. Elementele gaelice ale cursurilor snt opţionale şi nu există nici o formă de atestare a capacităţii de a preda n limba gaelică. Un raport ntocmit de Consiliul General al nvăţămntului din Scoţia a evidenţiat faptul că actualele prevederi referitoare la pregătirea dascălilor snt nesatisfăcătoare şi că studenţii nu snt pregătiţi adecvat pentru a face faţă predării n limba gaelică. n urma recomandărilor raportului, se aşteaptă măsuri n sensul introducerii unei atestări oficiale pentru predarea n limba gaelică şi a unei mai bune pregătiri pre-profesionale n ceea ce priveşte limba.

Numărul studenţilor care se pregătesc n fiecare an pentru a deveni profesori de şcoală primară arareori depăşeşte un total de 15 n toate cele trei institute luate laolaltă. De curnd au fost luate măsuri pentru a reduce discrepanţa dintre cerere şi ofertă, nsă există ncă o lipsă gravă de personal calificat. Pregătirea pre-profesională a profesorilor de şcoală secundară este asigurată la Aberdeen şi Strathclyde. Studenţii care iau diplomă postuniversitară se pregătesc să devină profesori pentru unul sau două obiecte de studiu. Gaelica reprezintă una din aceste specializări, iar cursul de gaelică i pregăteşte pentru a putea preda att cursul de gaelică-ncepători, ct şi pe cel de Gaidhlig-vorbitori fluenţi. Pnă n momentul de faţă, nu este cerută nici o atestare pentru a preda o disciplină n gaelică, nsă Strathclyde asigură un modul de pregătire pentru predarea n gaelică.

Cursurile de perfecţionare snt asigurate n principal la nivelul autorităţilor locale şi al şcolilor. Profesorilor li se cere să urmeze cursuri de perfecţionare n anumite zile pe an (5), n care copiii nu merg la şcoală. Cadrele didactice pot urma astfel de cursuri şi n timpul semestrelor. Cursurile de perfecţionare pentru predarea n gaelică se asigură la nivel regional şi naţional şi există elemente specific gaelice n cadrul programelor cursurilor de perfecţionare pentru iniţiativele de dezvoltare a programei naţionale. Profesorii pot trece de la predarea n şcolile secundare la cea n şcolile primare sau se pot califica pentru a preda ncă un obiect de studiu printr-un curs de un trimestru de calificare suplimentară, asigurat de unul din institute.

7. Educaţia pentru adulţi

Structură

Educaţia pentru adulţi n Scoţia este asigurată de Departamentele pentru educaţia comunităţii, de către institutele de nvăţămnt superior şi post-secundar prin Departamentele de educaţie pentru adulţi şi permanentă şi de către o serie de agenţii publice şi private. Acest sector a nregistrat o dezvoltare explozivă n ultimii ani prin promovarea de către guvern a conceptului de educaţie permanentă şi prin crearea n cadrul Parlamentului Scoţiei a unui minister pentru iniţiativă particulară şi educaţie permanentă. Aceasta a rezultat n iniţiative precum introducerea conturilor pentru studiul individual prin care un adult care urmează un program de perfecţionare beneficiază de o subvenţie (n prezent de 175 de lire sterline) a costului cursului. Accentul pus pe educaţia permanentă şi tendinţa de pensionare timpurie au condus la o proliferare a cursurilor de zi la universităţi şi colegii.

Cursuri de limbă

Gaelica figurează arareori ca limbă de predare n educaţia pentru adulţi, cu excepţia cursurilor de imersie lingvistică şi de ştiinţă de carte pentru vorbitorii fluenţi. Partea covrşitoare a educaţiei pentru adulţi n gaelică este centrată pe cursanţi, reflectnd un interes crescnd pentru limbă şi cultură n rndul scoţienilor vorbitori de gaelică. Cercetări făcute n 1995 estimau că există n fiecare an 8.000 de adulţi implicaţi n nvăţarea gaelicei; ele nu indicau nsă cţi dintre aceştia snt cursanţi activi, iar alte surse sugerează că numai o mică proporţie din numărul acestora depăşeşte nivelul de ncepători, puţini atingnd fluenţa n limba gaelică. Aceasta este cauza pentru care principala agenţie gaelică, Comunn na Gaidhlig (CNAG), promovează cursurile de imersie. Aceste cursuri snt organizate de colegiile post-secundare n diferite regiuni ale ţării. n anul şcolar 2000-2001 erau 185 de cursanţi nscrişi la cursuri de imersie lingvistică din cadrul a opt colegii post-secundare.

Cursurile serale pentru studiul limbii gaelice există n oraşe din majoritatea regiunilor Scoţiei şi snt organizate n principal de Departamentele pentru educaţia comunităţii, de către universităţi şi colegii. Colegiul Gaelic din Skye organizează o serie de cursuri de scurtă durată de limbă gaelică n tot timpul anului, iar SMO şi Lews Castle College au contracte cu angajatori pentru a asigura cursuri pentru grupe specifice de angajaţi, cum ar fi profesori, oficiali ai guvernării locale etc. O serie de alte organe publice şi private oferă, de asemeni, diferite forme de cursuri de scurtă durată.

Studiul limbii gaelice este promovat de o organizaţie naţională, Cli, iar Grupul inter-autorităţi pentru monitorizarea educaţiei comunităţii dezvoltă resurse pentru cursurile pentru adulţi şi organizează manifestări de natură educaţională. Există o serie de opţiuni deschise persoanelor care doresc să nveţe gaelica, inclusiv cursuri de tipul gaelica fără profesor, casete video şi emisiuni TV n serial, un curs prin corespondenţă, resurse pe Internet şi cursuri de nvăţămnt la distanţă. n anumite zone, există dotări destinate părinţilor copiilor care au ca limbă de predare gaelica.

8. Cercetarea pedagogică

Există un corpus mic, nsă n continuă creştere, de cercetare a faţetelor educaţiei n gaelică. Mare parte din această cercetare a fost realizată de Institutul pentru Educaţie din cadrul Universităţii Stirling şi de către Centrul de Cercetare Leirsinn din cadrul Colegiului Gaelic din Skye. Există trei cercetări extrem de semnificative făcute de Universitatea Stirling. Prima dintre ele, din 1987, a avut ca rezultat publicarea unei evaluări a Proiectului de educaţie bilingvă din Insulele de Vest. n cea mai mare parte, rezultatele erau pozitive şi ncurajatoare. n 1994, profesorul Richard Johnstone din Stirling a realizat o Trecere n revistă a cercetării cu privire la impactul dezvoltărilor prezente n sprijinul limbii gaelice, care analiza şi dădea seamă n amănunţime de evoluţia activităţii gaelice n educaţie şi n alte domenii de activitate.

Profesorul Johnstone a condus, de asemeni, o echipă, n care erau implicaţi Leirsinn şi membri ai Consiliului Scoţian pentru Cercetare Pedagogică, care a ntocmit pentru DEES un raport asupra performanţelor elevilor din nvăţămntul primar n limba gaelică din Scoţia. Aceasta era ncununarea unui proiect de cercetare derulat pe parcursul a trei ani, iar concluzia generală era că elevii din nvăţămntul primar cu predare n gaelică, indiferent dacă aceasta era sau nu limba vorbită de ei acasă, nu erau dezavantajaţi n comparaţie cu copiii a căror limbă de predare fusese engleza. n multe cazuri, chiar dacă nu n toate, performanţele lor le depăşeau pe cele ale copiilor educaţi n engleză, iar n plus cştigaseră avantajul de a fi devenit fluenţi n două limbi. Un raport al Inspectoratului şcolar referitor la dotările pentru predarea n gaelică n Scoţia, publicat n 1994, susţinea şi el predarea n limba gaelică n sectorul primar. Unele din concluziile şi recomandările sale referitoare la predarea n gaelică n nvăţămntul secundar au fost aspru criticate de comunitatea gaelică. Concluzia potrivit căreia asigurarea predării n gaelică la nivel secundar la o serie de obiecte de studiu, din cauza fluctuaţiilor mari şi imprevizibile ale resurselor, nu este nici de dorit nici fezabilă n viitorul imediat previzibil a fost socotită n mod special eronată şi nefondată şi a fost respinsă explicit de către guvernul laburist instalat la putere n 1997.

Pe lngă parteneriatul cu Universitatea Stirling, Leirsin s-a angajat ntr-o serie de proiecte de cercetare a educaţiei n limba gaelică, n beneficiul a diverse autorităţi locale, precum şi pentru un organism cunoscut sub numele de Grupul permanent inter-autorităţi pentru gaelică. Printre acestea se numără rapoarte cu privire la pregătirea profesorilor pentru predarea n limba gaelică, publicate n 1995, şi Identităţi n formare şi educaţia bilingvă: anii adolescenţei, publicat n 2000.

9. Perspective

Ultimele trei decenii ale secolului al douăzecilea au nregistrat un avnt remarcabil al activităţii menite să asigure viitorul limbii. Crearea unei autorităţi locale n Outer Hebrides, adoptarea de către această autoritate a unor politici bilingve, instituirea tot de către ea a unui proiect de educaţie bilingvă, fondarea unui Colegiu Gaelic n Skye şi formarea unei noi agenţii de promovare a limbii, Comunn na Gaidhlig, au constituit dezvoltări-cheie care au dat naştere la numeroase iniţiative de prezervare a limbii. Introducerea unui mecanism specific de finanţare a educaţiei n gaelică şi a unui fond de 9 milioane de lire sterline pentru televiziuni de către guvernele conservatoare au reprezentat factori majori n dezvoltarea şi consolidarea dotărilor pentru gaelică n aceste sectoare.

Una din reuşitele incontestabile ale ultimilor cincisprezece ani o constituie dezvoltarea rapidă a nvăţămntului cu predare n gaelică, de la nivelul preşcolar şi pnă la cel postsecundar. Dezvoltarea predării n gaelică a fost mult nlesnită de existenţa unor burse specifice. n 1999 a nceput o nouă etapă o dată cu deschiderea n Glasgow a primei şcoli complet gaelice. Se preconizează nfiinţarea de astfel de şcoli şi n alte oraşe.

Aceste dezvoltări pozitive trebuie nsă plasate ntr-un context demografic total opus. Tendinţa din secolul XX, precum şi profilul de vrstă al populaţiei vorbitoare de gaelică n 1991 sugerează că recensămntul din 2001 va nregistra din nou o scădere substanţială a numărului de vorbitori de gaelică. Unul din analişti estima că n fiecare an este nevoie de 1500 de noi vorbitori de gaelică pentru a contrabalansa numărul decesurilor din rndul vorbitorilor de gaelică vrstnici. Chiar dacă progresul nregistrat n ultimii ani n educaţia n limba gaelică este substanţial, această ţintă este departe de a fi realizată.

n prezent sunt 4500 de copii cu vrste cuprinse ntre 2 şi 18 ani implicaţi n nvăţămntul gaelic, iar faptul că nscrierile n clasa nti primară din fiecare an abia dacă depăşesc numărul de 300 de elevi indică măsura deficitului şi a provocărilor pe care le presupune stoparea scăderii numărului de vorbitori de gaelică. Deşi se aşteaptă o creştere n toate sectoarele educaţiei n limba gaelică, rata extinderii trebuie accelerată dramatic. Faptul că rămne destul loc pentru extindere este evident dacă luăm n considerare că numai 26% din elevii din nvăţămntul primar şi 17% din cei din nvăţămntul secundar din Outer Hebrides beneficiază de predare n gaelică. Decizia executivului scoţian de a face din educaţia n limba gaelică una din priorităţile naţionale ar trebui să contribuie la crearea condiţiilor, nsă deficienţele n pregătirea de profesori precum şi n recrutarea lor ar putea impedimenta sau ncetini progresul, dacă aceste probleme nu vor fi abordate şi rezolvate.

Cerinţa n cadrul priorităţilor naţionale impusă şcolilor şi autorităţilor locale de a realiza planuri de dezvoltare ar trebui să aibă drept rezultat o mai bună planificare pe viitor la nivel local. Persistă, totuşi, o lipsă de strategie şi de politici la nivel naţional, nsă se speră că actuala trecere n revistă a infrastructurii gaelice comandată de către executivul scoţian va duce la o planificare lingvistică mai coerentă şi mai bine orientată a executivului. Din cte se pare, urmează să se nfiinţeze n 2002 o nouă Agenţie de Dezvoltare Gaelică, nsărcinată cu formularea şi articularea de planuri şi politici, care va fi concepută după modelul Consiliului Limbii Velşe.

Comunitatea gaelică a făcut demersuri pentru recunoaşterea oficială, sau statutul sigur, a limbii ncă de la constituirea Parlamentului Scoţiei, iar executivul scoţian este angajat pe calea activării pentru un statut sigur. Totuşi, nu s-a naintat nici un termen pentru formularea de prevederi legale referitoare la statutul sigur şi există ndoieli crescnde faţă de voinţa şi angajamentul executivului.

Principalele texte oficiale care reglementează predarea limbii gaelice:

Legea educaţiei din Scoţia din 1872: acest important act legislativ care a nfiinţat nvăţămntul de stat n Scoţia nu include nici o prevedere referitoare la studiul gaelicei.

Legea educaţiei din Scoţia din 1918: autorităţilor din nvăţămnt li se cerea prin această lege să ia măsuri adecvate pentru predarea gaelicei ca obiect de studiu n zonele n care se vorbeşte gaelica la nivel primar, intermediar şi secundar.

Legea educaţiei din Scoţia din 1980: a fost menţinută cerinţa de a se lua măsuri adecvate pentru predarea gaelicei ca obiect de studiu n zonele n care se vorbeşte gaelica, introdusă prin legea din 1918. Nu exista nici o referire la gaelică ca limbă de predare.

Reglementările din 1986 cu privire la fondurile pentru nvăţămntul n limba gaelică: acest act normativ a dat posibilitatea autorităţilor educaţionale de a face propuneri către guvern, att individual ct şi prin colaborare, pentru proiecte educaţionale care, n cazul aprobării lor, ar primi 75% din finanţare pentru o perioadă limitată şi bine definită.

Legea standardelor din şcolile scoţiene din 2000: primul act normativ substanţial cu privire la dotările din nvăţămnt adoptată de către Parlamentul Scoţiei stabilea, ntre altele, un set de priorităţi naţionale. Gaelica este una din aceste

priorităţi.

Traducere de Doina Baci

*

Boyd ROBERTSON este şeful Catedrei de Gaelică din cadrul Universităţii Strathclyde din Glasgow. El este n momentul de faţă preşedintele Autorităţii Scoţiene de Certificare, Departamentul de Evaluare n Gaelică precum şi vicepreşedinte al agenţiei de promovare a limbii gaelice, Comunn na Gaidhlig. De asemenea, s-a implicat n proiecte europene referitoare la limbile minoritare derulate de Consiliul Europei şi de Fundaţia Culturală Europeană. A contribuit la volume despre nvăţămntul n limba gaelică, publicate de Edinburgh University Press şi Tilburg University Press, iar n prezent elaborează un dicţionar gaelic care urmează a fi publicat de Hodder Headline n 2003. Publicaţii recente: Gaelic Immersion Courses: Report on Gaelic Immersion Course Provision in Scotland (2001), Gaelic Education in Bryce and Humes (editor).

Boyd Robertson: Gaelic. The Gaelic language in education in the UK, publicat de MercatorEducation: European Network for Regional or Minority Languages and Education, 2001 şi preluat cu permisiunea editurii.