G�g�uzii �n Republica Moldova

Gagauz Yeri

Alexei Tulbure

O privire �n trecutul g�g�uzilor

G�g�uzii (153.000 de locuitori �n �ntreaga �ar�) geografic locuiesc compact �n nord�vestul �i sud�estul stepei Bugeacului (1.800 km²), iar administrativ �n raioanele Comrat �i Cead�r�Lunga, �n unele sate din raioanele Basarabeasca, Taraclia �i Vulc�ne�ti ale Republicii Moldova. Aici tr�iesc 165.795 oameni, din care g�g�uzii constituie 134.455 (82,5%), ru�ii � 11.768 (7,09%), moldovenii � 8.276 (4,99%), bulgarii � 7.880 (4,7%), ucrainienii � 4.674 (2,80%). reprezentan�ii altor etnii constituie 1.258 persoane (0,76%).

Originea g�g�uzilor este str�ns legat� de istoria neamurilor (triburi) turanice, care populau stepele Nord�Pontice. Din aceste triburi f�ceau parte pecenegii, neamurile turanice ale oguzilor (cunoscu�i, de asemena, ca �tichiile negre�), polove�ii �.a. Un rol decisiv �n geneza poporului g�g�uze a jucat elementul oguz. Etapa apari�iei etnosului � secolele IX�XIII � a fost �ntrerupt� de invazia �n stepele Nord�Pontice a t�taro�mongolilor, ceea ce a dus la retragerea neamurilor autohtone �n Balcani. Ca popor, g�g�uzii s-au format �n partea de nord�est a peninsulei Balcanice, pe teritoriul Dobrogei. Aici s-a des�v�r�it procesul trecerii lor la via�a sedentar� �i al �ncre�tin�rii lor, care a �nceput �nc� de la contactele cu Rusia Kievian�. Secolele XIII�XVII � perioada balcanic� a etnosului g�g�uz, care, la r�ndul s�u, a fost de asemenea violent �ntrerupt, dar de data aceasta de c�tre n�v�litorii de la sud � turcii, care, �n pofida originii comune turcice, �i percepeau pe g�g�uzii�cre�tini ca pe du�mani de alt� credin��¹.

La sf�r�itul sec. XVI �n Bulgaria s-a instalat domina�ia otoman�. Mul�i locuitori ai �inutului p�r�seau aceste teritorii �i c�utau azil pe teritoriile dintre Prut �i Nistru. Num�rul refugia�ilor de peste Dun�re a sporit �n secolul XVIII. Aceasta se explic� prin dezastrele suferite de popula�ia b�tina�� �n urma ocupa�iei otomane �i r�zboaielor ruso�turce.

Str�mutarea �n mas� a bulgarilor �i g�g�uzilor �n teritoriile dintre Prut �i Nistru este legat� de r�zboiul ruso�turc din 1806�1812, �n urma c�ruia Basarabia este eliberat� de sub jugul otoman �i ocupat� de c�tre Imperiul Rus cre�tin. Dup� aceste evenimente num�rul celor str�muta�i de peste Dun�re a crescut p�n� la 27 de mii de suflete. La �nceput ei tr�iau �n ora�e �i mo�ii boiere�ti, dar treptat au �nceput s� se a�eze pe p�m�nturile libere ale Bugeacului. �n acei ani au ap�rut primele localit��i bulgaro�g�g�uze: Caragaci, Cubei, Enichioi, Vulc�ne�ti, Ciisia, Tabachi, Cead�r�Lunga, Comrat (actualul centru administrativ al G�g�uziei), Satalic�Hadji. Spre anii �50 ai secolului al XIX-lea popula�ia bulgaro�g�g�uz� din �inut constituia deja circa 60 de mii de suflete.

Guvernul rus permitea bulgarilor �i g�g�uzilor colonizarea p�m�nturilor pustii, av�nd drept scop valorificarea economic� a regiunilor sudice ale Basarabiei. Bulgarii �i g�g�uzii au beneficiat de condi�ii deosebite fa�� de cele din �ntregul imperiu: ei au avut posibilitatea s� dezvolte forme capitaliste de produc�ie bazate pe conace rurale prospere. �n anii �80 ai secolului trecut regiunile Basarabiei au ie�it pe locul I �ntre guberniile ruse sudice specializate �n agricultura de pia��².

Aceast� situa�ie de prosperitate economic� relativ� a �inutului nu putea s� nu determine �i situa�ia social� a popula�iei. Conform recens�m�ntului din 1897, g�g�uzii erau unul dintre cele mai alfabetizate popoare dintre toate ce populau gubernia Basarabiei. Procesul de �nv���m�nt, ce-i drept, se efectua �n limba rus� � p�n� la crearea �n deplin� m�sur� a scrierii proprii nu s-a ajuns: lipseau ziare, reviste, tipografii �n limba g�g�uz�. Totodat�, literatura scris� exista �i se r�sp�ndea doar datorit� eforturilor savan�ilor, ilumini�tilor, misionarilor.

Economia capitalist� prevedea �i o form� de administrare destul de evoluat� a acestui �inut. Aici, �n prima jum�tate a sec. XIX se practica autoadministrarea la diferite nivele. C�nd puterea din Petersburg sau cea gubernial� �ncercau s� limiteze �nputernicirile locale, s� centralizeze administra�ia, aceasta provoca imediat o reac�ie de rezisten�� din partea popula�iei cum a fost, de exemplu, r�scoala din Comrat �i satele din apropiere din 6 ianuarie 1906. Atunci ��ranii i-au arestat pe reprezentan�ii puterii locale �i au ales un comitet pentru administrarea satului �i �ntregii regiuni. Volostea Comrat a fost declarat� republic�. Comitetul a anulat toate impozitele, a oprit recrutarea, a �nceput confiscarea p�m�nturilor mo�iere�ti. R�scoala a putut fi �n�bu�it� doar prin for�a armatei.

Din cele spuse p�n� acum, din datele istorice pre-sovietice at�t ale g�g�uzilor, c�t �i ale bulgarilor, putem trage dou� concluzii, �n opinia noastr� foarte importante:

a) �n sudul Republicii Moldova nu putea �i nu poate ap�rea un spirit de rusofobie, ba dimpotriv� � p�n� nu demult toate aspira�iile g�g�uzilor erau legate de Rusia �n orice ipostaz� (lozincile mi�c�rilor social�politice g�g�uze, ap�rute dup� destr�marea Uniunii Sovietice �i politizarea vie�ii sociale �n sudul Republicii Moldova, aveau un caracter pro-imperial, cu o bun� doz� de nostalgie fa�� de via�a �n �familia str�ns� a popoarelor sovietice� � de fapt pro-ruse �, pentru st�p�nul sovietic �i ocrotitor). �i aceasta se �nt�mpla nu din cauza unei simpatii �inerente� a g�g�uzilor fa�� de ru�i, ci datorit� memoriei istorice despre bun�starea str�mo�ilor lor pe aceste p�m�nturi �n epoca existen�ei Imperiului Rus (acest fenomen poate fi urm�rit �i la nem�ii de pe Volga, la dunganii din Kazahstan �.a.).

b)obi�nuin�ele existen�iale acumulate �n trecut pot fi (�i au fost de fapt) manifestate at�t sub forma de �suferin�e comparative�, c�t �i sub forma de revitalizare a acelor construc�ii sociale, care permiteau prosperarea str�mo�ilor �i, �n primul r�nd, a ideilor de autoadministrare �i autoreglare.

Trebuie men�ionat faptul c� �n perioada sovietic� domina�ia sistemului administrativ de comand� a adus etnosul, ca �i toate na�iunile �i etniile din Uniunea Sovietic� f�r� excep�ie, la o stare deplorabil�: privarea poporului de dreptul de a-�i hot�r� de sine st�t�tor soarta pe teritoriul s�u etnic �n sens eco- nomic �i ecologic, manifestat� prin lipsa posibilit��ii de a se folosi de rezultatele muncii sale, pierderea tradi�iilor agricole seculare �i a multor obiceiuri �i tradi�ii str�mo�e�ti. Toate acestea au afectat extrem de negativ procesul de formare a noilor genera�ii ale g�g�uzilor, a calit��ilor civice, etico�morale �i de afacere.

Perioada post-sovietic�: situa�ia g�g�uzilor �i politizarea vie�ii sociale �n sudul Republicii Moldova

Procesul de politizare a vie�ii din sudul Republicii Moldova, formarea c�torva forma�iuni civice �i, �n primul r�nd, a mi�c�rii �Gagauz�Halci� au fost percepute la Chi�in�u ca ceva foarte dureros. Puterea central� vedea �n aceasta ba o interven�ie a unui centru din exteriorul ��rii, ba ac�iuni din partea intelectualilor orgolio�i �i dornici de putere. Dar acest fenomen are ad�nci premise economice, sociale �i culturale.

�n spatele tuturor peripe�iilor luptei politice �i ideologice dintre Chi�in�u �i Comrat, care au avut loc �n prima jum�tate a anilor �90, era necesitatea acestei regiuni de a ob�ine libertatea economic� �i cultural�. Subiectul activit��ii economice a regiunii trebuia s� devin� �n�i�i g�g�uzii, care prin intermediul organelor lor de putere s� poat� administra proprietatea, s� regleze utilizarea materiei prime, s� exercite controlul asupra activit��ii agen�ilor economici, etc.

G�g�uzii, probabil, au suferit cel mai mult din cauza politicii planific�rii centralizate �i redistribuirii resurselor �i materiilor prime. Putem s� ne aducem aminte doar de daunele enorme cauzate de implementarea legii �antialcoolice� din 1985. Din 240 de mii de hectare de vi�� de vie, 80 de mii au fost defri�ate. Sudul agricol, specializat �n viticultur�, fiind puternic afectat prin aceasta.

Existau discrimin�ri mai pu�in cunoscute opiniei publice, cum a fost, de exemplu, organizarea �luptei contra nicotinei�, c�nd puterea central� a �nceput campania nu �mpotriva fumatului, ci a produc�iei de tutun. Ca rezultat, suprafe�ele cultivate cu tutun �n unele gospod�rii din sudul republicii au fost reduse de dou� ori, ceea ce indiscutabil s-a r�sfr�nt negativ asupra economiei lor.

Situa�ia social�politic� a popula�iei din sudul Republicii Moldova era agravat� nu numai de deform�rile din politica puterii centrale, ci �i de nesolu�ionarea tradi�ionalelor probleme economice �i ecologice, cum ar fi, de exemplu, lipsa de ap� �n aceste regiuni.

Nu putem s� nu men�ion�m �i problemele din domeniul social, care, la r�ndul lor, au dus la tensionarea situa�iei pe teritoriile compact populate de g�g�uzi �i bulgari. La �nceputul anilor �90 procentul g�g�uzilor �ntre cei angaja�i �n organele administrative de toate nivelele constituia 0,4%. Din cei 42 de lucr�tori de r�spundere ai aparatului Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Moldovene�ti (R.S.S.M.) nici unul nu era g�g�uz sau bulgar. �ntre conduc�torii ministerelor �i comitetelor de stat la fel nu era nici un g�g�uz. Din cei 80 de adjunc�i ai mini�trilor �i ai pre�edin�ilor comitetelor de stat numai unul era g�g�uz. Chiar �n Comrat, unde g�g�uzii constituiau 62% din popula�ie, numai 32% din posturile de conducere erau ocupate de g�g�uzi³.

O alt� problem� care a afectat grav popula�ia acestor regiuni �n primii ani ai schimb�rilor social�economice �i politice, ini�iate de puterea central� din Moscova (a�a-numita �perestroika�) �i continuate de Chi�in�u, ad�ug�ndu-i-se dimensiunea de emancipare na�ional�, a devenit �omajul. �i dac� lu�m �n considerare c� problema posibilit��ii de a munci, �n con�tiin�a multora era legat� de problema brusc ap�rut� � �limba moldoveneasc� de stat� �i necesitatea cunoa�terii ci � atunci nu era greu de �n�eles de ce a ap�rut aceast� spaim� de a deveni marginali, inclusiv la g�g�uzi. �Sudul Moldovei nu se dezvolt�, de la noi se scoate materia prim� la pre�uri reduse, iar dup� aceea se aduce produc�ia gata la pre�uri foarte �nalte. Industria e �n stagnare, oamenii nu au unde munci. �n loc de a solu�iona aceste probleme, se �ncearc� s� ne fie impus� o limb� nou� � statutul limbii moldovene�ti de stat, ei doresc s� ne arunce �napoi �n dezvoltarea noastr�. Poporul g�g�uz nu va primi aceast� lege!�⁴ Aceasta era reac�ia multor g�g�uzi la adoptarea de c�tre Sovietul Suprem (organul suprem legislativ) al Republicii Moldova a Legii cu privire la limba de stat �i func�ionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova (august 1989).

Starea culturii g�g�uzilor putea fi apreciat� ca critic�: poporul, care �n majoritatea sa p�n� la evenimentele din 1917 din Rusia era relativ �nv��at, a ajuns pe ultimul loc �n republic� dup� nivelul de �nv���m�nt, mai mult dec�t at�t, propor�ia de rupere a persoanelor cu studii superioare din s�nul poporului g�g�uz, �n compara�ie cu reprezentan�ii altor etnii era de 20:1 fa�� de 3:1, �n defavoarea g�g�uzilor.

�Avem �n fa�� un fenomen de depopulare, sp�lare a caracteristicilor etnice principale � limba matern�, cultura, con�tiin�a na�ional�, care duc la total� dezna�ionalizare a etnosului, cum s-a �i �nt�mplat �n alte regiuni populate de g�g�uzi. Genera�ia actual� a tinerilor deja nu mai posed� mo�tenirea folcloric� a poporului g�g�uz, nu mai c�nt� copiilor s�i c�ntece de leag�n, nu le poveste�te pove�ti �n limba matern�... Orice domeniu am lua, toate au nevoie de rena�tere, stimulare, de m�suri urgente �n scopul stop�rii �i dep�irii crizei principalelor caracteristici etnice ale poporului � limba, cultura, modul tradi�ional de via��, con�tiin�a na�ional�, obiceiurile, ritualurile, etc�.⁵

Din cele expuse reiese clar c� dorin�a g�g�uzilor de a ob�ine autonomie era destul de argumentat� �i necesita o aten�ie sporit� �i urgent� din partea Chi�in�ului.

�in�nd cont de spa�iul limitat consider�m c� nu e relevant� descrierea detaliat� a tuturor evenimentelor politice din prima jum�tate a anilor '90, legate de problema autonomiei g�g�uzilor. Este suficient de men�ionat faptul c� �n unele momente s-a ajuns la confrunt�ri armate deschise dintre Chi�in�u �i Comrat, ultimul declar�nd republica autonom� pe teritoriile compact populate de g�g�uzi. Apari�ia grup�rilor paramilitare �narmate pe teritoriile din sudul Republicii Moldova, ac�iunile nechizbuite ale conducerii locale, orient�rile lor clar pro-comuniste, sus�inerea din partea lor a separati�tilor transnistrieni (o alt� problem� politic� acut� a Republicii Moldova), conflictele cu popula�ia bulgar�, r�mas� loial� noii autorit��i de la Chi�in�u � toate acestea au dus la tensionarea situa�iei social�politice �n sudul ��rii.

Un alt exemplu al tension�rii rela�iilor dintre Chi�in�u �i Comrat a fost amenin�area din partea g�g�uzilor cu boicotarea alegerilor parlamentare din Moldova, din 27 februarie 1994. Numai m�surile energice �ntreprinse de autorit��ile de la Chi�in�u, promisiunea de a acorda �n cel mai scurt timp un statut autonom g�g�uzilor a f�cut posibil� participarea acestora la alegeri.

Dup� alegerile parlamentare din februarie 1994. gra�ie disponibilit��ii ambelor p�r�i pentru compromis, dialogul a fost treptat restabilit. G�g�uzii au abandonat revendic�rile lor pentru autodeterminare na�ional�, iar autorit��ile moldovene�ti au acceptat principiul statutului juridic special pentru G�g�uzia.

Statutul juridic special al G�g�uziei (Gagauz Yeri)

La 21 iulie 1993, Parlamentul Moldovei a solicitat Consiliului Europei o expertiz� juridic� pentru dou� texte separate, �i anume: proiectul �Legii cu privire la statutul regiunii autonome al Gagauz Yeri � G�g�uzia �, care a fost preg�tit la Comrat, �i proiectul �legii cu privire la statutul minorit��ii g�g�uze �n Republica Moldova�, care a fost elaborat de c�tre grupurile parlamentare moldovene�ti. Exper�ii Consiliului Europei nu au sus�inut aser�iunea c� g�g�uzii ar fi un popor, av�nd dreptul la autodeterminare. Ei (la fel ca �i politicienii reali�ti din Moldova) au preferat o solu�ie general�, aplicabil� pentru toate minorit��ile aflate pe teritoriul Republicii Moldova: drepturile minorit��ilor pot fi garantate de o autonomie larg� cultural� �i o descentralizare a puterii �n favoarea (la momentul ini�ial) autorit��ilor locale. Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost adoptat, fiind atunci blocate �n Parlamentul Moldovei.

Cum am mai men�ionat, dup� alegerile parlamentare �ntreaga situa�ie s-a schimbat cre�ndu-se premise pentru re�nceperea lucrului la statutul special al G�g�uziei. Baza juridic� pentru atribuirea statutului special de autonomie a fost consolidat� prin adoptarea Constitu�iei Republicii Moldova (29 iulie 1994), unde �n art. 111 (1) se spune: �Localit��ilor din st�nga Nistrului, precum �i unor localit��i din sudul Republicii Moldova, le pot fi atribuite forme �i condi�ii speciale de autonomie dup� statute speciale adoptate prin legi organice�. O comisie mixt�, compus� din membrii Parlamentului Moldovei �i delega�ii �Autoproclamatei Republici G�g�uze�, a preg�tit textul definitiv a proiectului de lege cu privire la statutul juridic special al G�g�uziei, care a fost adoptat� �n a doua lectur� de c�tre Parlamentul Republicii Moldova la 23 decembrie 1994.

�n Lege au fost introduse modific�ri importante �n compara�ie cu proiectul adoptat �n prima lectur� �n iulie 1994. �n particular, referin�a la �poporul g�g�uz� a fost p�strat�, iar G�g�uzia (Gagauz Yeri) a fost proclamat� entitate pe plan administrativ �i teritorial (�n loc de �entitate autonom� pe plan na�ional �i teritorial�, cum era �n proiect). Referin�a la �dorin�a poporului g�g�uz pentru autodeterminare� a fost suprimat�, �i a fost accentuat� egalitatea tuturor cet��enilor care tr�iesc �n entitatea teritorial� nou creat�, independent de apartenen�a lor etnic� sau de alt� natur�.

De asemenea �n lege este stipulat: ��n cazul schimb�rii statutului Republicii Moldova ca stat independent poporul G�g�uziei are dreptul la autodeterminare extern�⁶. Comentariile s�nt de prisos �i, totu�i, a� dori s� subliniez faptul, c� liderii g�g�uzi au accentuat �n nenum�rate r�nduri, c� sensul acestei dispozi�ii este pur simbolic � ei vor face totul pentru a p�stra independen�a Moldovei.

�n aprilie 1995 a avut loc referendumul �n unele localit��i din sudul Moldovei cu privire la intrarea �n componen�a G�g�uziei � Gagauz Yeri, �n urma c�reia a fost stabilit� componen�a teritorial� a noii autonomii. �n luna mai 1995 �n G�g�uzia au fost organizate alegerile Guvernatorului �i al Adun�rii Populare a Gagauz Yeri.

Unele din primele acte normative proprii ale acestei autonomii �n cadrul Republicii Moldova au fost:

� Regulamentul Adun�rii Populare;

� Legea cu privire la zilele de s�rb�toare �i comemorative pe teritoriul G�g�uziei;

� Legea cu privire la drapelul G�g�uziei;

� Legea cu privire la func�ionarea limbilor pe teritoriul G�g�uziei; �i alte acte normative cu caracter economic �i social.

Ast�zi este greu de prev�zut cum vor evolua evenimentele din G�g�uzia �i �n sudul Moldovei �n general. Un lucru este clar: prin atribuirea acestor teritorii a statutului juridic special a fost solu�ionat� o serioas� problem� politic� intern� a Republicii Moldova, a fost dep�it� starea acut� de tensiune �n sudul ��rii, Moldova �i-a consolidat integritatea sa teritorial� �i, �n sf�r�it, s-au creat premisele juridice �i sociale pentru o adev�rat� autoguvernare a g�g�uzilor �n Republica Moldova. □

NOTE

1. Dron I.V. Toponimia �i antroponimia contemporan� a g�g�uzilor, Chi�in�u. 1989, pp.5�13.

2. �Meseriuc I.I Dezvoltarea social�economic� a satelor bulgare �i g�g�uze �n Basarabia Sudic� (1808�1856), Chi�in�u, 1071. p. 124, 126.

3. �Argumentarea necesit��ii etnodemografice, istorico�culturale, social�economice �i juridico�politice a form�rii autonomiei na�ional�statale a poporului g�g�uz pe teritoriul lui de trai compact �n regiunile de sud ale Republicii Sovietice Socialiste Moldovene�ti (R.S.S.M): Materialele Comisiei prezidiumului Sovietului Suprem al R.S.S.M. cu privire la studierea interpel�rii deputa�ilor U.R.S.S. �i al altor adres�ri referitoare la crearea autonomiei poporului g�g�uz; Comrat, 1989, p. 12.

4. �Cuv�ntul leninist;: Comrat, 1989. Nr.45. p.2.

5. �Materialele Comisiei Prezidiumului Sovietului Suprem al R.S.S.M. cu privire la studierea interpel�rilor deputa�ilor U.R.S.S. �i al altor adres�ri referitoare la crearea autonomiei poporului g�g�uz; Comrat, 1990, p.8.

6. �Lege privind la statutul juridic special al G�g�uziei (Gagauz Yeri, art. I (4); Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.3�4, 14 ianuarie 1995.

*

Alexei TULBURE, (Chi�in�u) este deputat �n Parlamentul Republicii Moldova �i pre�edintele Departamentului de Rela�ii Interparlamentare.