Learned Societies, East-West Center, Heyman Center for the Humanities şi
Human
Religious Human
Rights
in Global
Perspective
Religious Perspective
johan d. van der vyer şi
John Witte, Jr.
editori
Martinus Nijhoff
Publishers, The Hague,
Boston, London, 1996
În octombrie 1994, cei şapte sute
participanţi la conferinţa „Religious
Human Rights in the World Today” au
primit provocarea episcopului Desmond
Tutu. Pentru cîteva zile, ei au explorat,
împreună, ceea ce distinsul oaspete sudafrican numea „istoria ruşinoasă a
abuzurilor
comise în numele religiei”.
Cele două volume publicate anul acesta la editura Martinus Nijhoff
distilează
experienţa conferinţei de la Atlanta, organizată de Emory University, în cadrul
programului Drept şi Religie, cu sprijinul financiar al The Pew Charitable
Truts din
Philadelphia.
Cei doi editori sînt profesori la Emory University. Johan D. van der Vyver
este
şeful catedrei I. T Cohen de Drept Internaţional şi Drepturile Omului, iar John
Witte
conduce catedra Jonas Robitscher, de Drept.
Primul volum, Perspective
legale, este prefaţat de Jimmy Carter, fost preşedinte
al Statelor Unite, fondatorul Centrului Carter, care consideră această apariţie
editorială
„o importantă contribuţie la înţelegerea chestiunii drepturilor religioase în
lume”.
W. Cole Durham, de la Brigham Youth University, deschide volumul cu un
studiu despre „Perspective ale libertăţii religioase: un cadru comparativ” (articol
inclus şi în numărul de faţă al revistei ALTERA).
David Little, de la United States Institutes of Peace, oferă „Fundamentele
metodologice în studierea drepturilor religioase ale omului”. Little
foloseşte
elementele comune din metodologiile utilizate de USIP la elaborarea rapoartelor
şi
studiilor de caz pentru situaţia drepturilor omului din Ucraina, Sri Lanka,
Liban,
Sudan, Nigeria, Tibet şi Israel, încercînd să delimiteze un numitor comun care
să
reducă impactul negativ pe care investigaţiile din domeniu îl au cu interesele
şi
obiectivele celui care face investigaţia, dar şi cu conotaţiile complicate ale
subiectelor
de ordin religios. Cu toate acestea, tentativa sa este tuşată de unul din
recentele
proiecte ale USIP, referitor la studiul intoleranţei în context religios, care
are două
obiective de bază, interdependente: primul este determinarea măsurii în care
intoleranţa care violează principiile drepturilor omului contribuie realmente
la
declanşarea şi escaladarea conflictelor, iar al doilea, la fel de provocator,
care este
proporţia reală în care eforturile făcute pentru înlăturarea acestor violări
determi-
nate de intoleranţă contribuie realmente la instaurarea şi consolidarea păcii.
Evi-
dent, eforturile lui David Little de a nuanţa acest delicat subiect nu sînt
singulare în
volumele recenzate aici. Acelaşi subiect este studiat şi de Natan Lerner, de la
Tel
Aviv University, în contextul practicii ONU. El monitorizează cronologic
modalităţile
în care comunitatea internaţională a studiat problemele legate de drepturile
religioase
ale omului în perioada de după înfiinţarea ONU. Observaţia esenţială în acest
demers
este ca în toate instrumentele elaborate şi folosite de ONU în chestiunea
drepturilor
religioase ale omului, termenul religie nu a fost niciodată definit.
Dacă această lacună
nu vi se pare suficientă pentru a înţelege cît de fragil este echilibrul
acestor
instrumente, atunci poate că vi se va părea semnificativ faptul că sistemul ONU
de
protecţie a drepturilor religioase ale omului nu include în prezent nici un
tratat
separat, clar şi complet, obligatoriu, referitor la această problemă.
„Rolul organizaţiilor neguvernamentale seculare în cultivarea şi
înţelegerea
drepturilor religioase ale omului” este descris de Michael Roan, de la Project Tan-
dem, în vreme ce James Finn, de la Freedom Review, analizează rolul jucat de
mass-
media în acelaşi context. Michael Roan explorează felul în care NGO-urile au
determinat substanţiale schimbări legislative, dar (după modelul propus de
David
Little în studiul amintit mai sus) sugerează că organizaţiile cu un background
umanist
şi pragmatic ar trebui să-şi reexamineze mandatele, pentru a înţelege că
acţiunile lor
sînt foarte rar neutre, în condiţiile în care convingerile intime, fie ele
religioase sau
ateiste, influenţează major procesul de luare a deciziilor. Pentru James Finn,
lucrurile nu stau altfel, chiar
dacă se referă la media. Finn sugerează însă că media are o
dependenţă suplimentară faţă de patronii de presă şi faţă de audienţă, care
complică,
adesea exponenţial, posibilităţile de găsire a unei atitudini de obiectivitate
în raport cu
subiectul cercetat. Pentru el, media devine în aceste circumstanţe o parte a
problemei
şi în consecinţă o parte necesară a soluţiei, fiind în ambele cazuri un aliat
puternic,
care trebuie să-şi menţină neutralitatea, dar şi capacitatea de examinare
atentă.
Studiile de caz se referă la cîteva zone geografice şi reprezintă un
„eşantion”
semnificativ pentru o perspectivă globală: Germania (Martin Heckel,
Eberhard-Karls-
Universität, Tübingen), Marea Britanie (Peter Cumper, The Nottingham Trent Uni-
versity), Europa de Est (Tamás Földesi, Eötvös Lóránd University, Budapesta),
statele
balcanice (Paul Mojzes, Rosemont College). Rusia (Harold J. Berman, Emory
Univer-
sity). Orientul Mijlociu (Said Amir Arjamand, State University of New York),
Israel
(Asher Maoz, Tel Aviv University), Africa de Sud (Lourens M. du Plessis,
Univeristy
of Stellenbosch), America Latină (Paul E. Sigmund, Princeton University),
America
Centrală (Stanley Muschett Ibarra, Unversidad Santa Maria la Antigua, Panama)
şi
Statele Unite ale Americii (John Witte jr., Emory University şi M. Christian
Green.
University of Chicago). Articolele lui Tamás Földesi şi Paul Mojzes surprind cu
o
fidelitate notabilă situaţia drepturilor religioase ale omului în zona
geografică ce se
recomandă, teoretic, de interes major pentru cititorii revistei Altera. Pentru
Tamás
Földesi, impasul înregistrat cel mai adesea ca stare de fapt în statele Europei
de Est are
în mare măsură explicaţii legate de mentalităţi şi de prejudecăţi. La toate
aceste
consideraţii preliminare, se adaugă eşecurile modelelor particulare de
tranziţie
legislativă de la comunism, în timpul Marii Transformări, cum numeşte Mojzes
ceea
ce noi ezităm cel mai adesea să definim cînd ne gîndim la ultimii şase ani, de
exemplu.
Articolul lui Paul Mojzes poate fi lesne găsit în nr. 2 al revistei Altera.
Considerente
teoretice la problematica volumului mai adaugă T. Jeremy Gunn
(National Committe for Public Education and Religious Liberty), care analizează
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Dinah Shelton (Santa Clara Univer-
sity) şi Alexandre Kiss (Strasbourg International Institute of Human Rights),
care
propun schema preliminară a unui model de lege a libertăţii religioase şi John
T.
Noonan (United States Court of Appeals), care discută idealurile şi tensiunile
demersurilor din domeniul drepturilor religioase ale omului.
Pentru
Dinah Shelton şi Alexandre Kiss, un studiu de caz foarte potrivit este
atît de mult mediatizata Fatwa emisă împotriva lui Salman Rushdie, după
publicarea
Versetelor Satanice. Legile islamice împotriva blasfemiei şi soluţiile
căutate de
avocatul lui Rushdie pentru a le anula efectele par să esenţializeze excelent
zona în
care are loc impactul dintre toţi factorii discutaţi de autorii acestei solide
antologii.
Volumul
al II-lea, Perspective religioase, reia tematica primului volum,
analizînd
implicaţiile de ordin teologic şi spiritual ale conflictelor inter-religioase.
Cartea este
prefaţată de episcopul anglican Desmond Tutu, iar cadrul teoretic este definit
deMartin E. Mary
(University of Chicago), Wolfgang Huber (episcopul lutheran al
Berlinului), James Wood Jr. (Baylor University), Max L. Stackhouse (Princeton
University), Stephen Healey (Boston College), Charles Villa-Vicencio
(University
of Cape Town) şi John E. Coons (University of California). O selecţie de circa
200
de pagini din acest volum va fi publicată în traducere în Revista Română de
Teologie,
în numărul din această iarnă. O altă selecţie, de 100 de pagini a fost
publicată recent
în revista de Drept a Universităţii Emory din Atlanta.
Studiile
de caz se referă la creştinism (Luke Timothy Johnson, Emory Univer-
sity; J. Bryan Hehir, Harvard University; William Johnson Everett, Andover New-
ton Theological School şi Jean Bethke Elshtain, University of Chicago), la
iudaism
(David Novak, University of Virginia; Michael J. Broyde, Emory University; Irvin
Cotler, McGill University; Michael S Berger şi Deborah E. Lipstadt, Emory
Univer-
sity), precum şi la islam (Abdullahi Ahmed An-Na’im, Emory University; Riffat
Hassan, University of Louisville şi Donna Arzt, Syracuse University).
Drepturile religioase ale omului
din perspectivă globalăeste o antologie care
a căpătat deja, în cele cîteva luni de la publicare, autoritatea unui
instrument esenţial
în domeniu. □
(c) Fundaţia Jakabffy Elemér, Asociaţia Media Index 1999-2006