Editorial
Editorial
Coincidenţa
face din acest număr dublu al alterei unul jubiliar. El vede lumina
tiparului în chiar momentul aderării României la Uniunea Europeană, un
eveniment
de importanţă covîrşitoare ale cărui implicaţii vor putea fi apreciate mai just
peste
o jumătate de secol, cînd lumea viitoare se va mobiliza pe axa globală în
coaliţii
regionale şi transregionale. Lumea euro-atlantică, din care face parte de-acum
şi
România, va fi unul din polii acestei umanităţi viitoare.
Cum
altera nu a pregetat pe parcursul a peste un deceniu de apariţie şi preţ
de 30
de numere să ne introducă în elementele definitorii ale Europei prezente şi
viitoare
– managementul diferenţei, dialectica global-local, tradiţia ca motor al
dezvoltării
durabile,
echilibrul democratic dintre stat şi regiuni, ecumenismul luminat, se cuvine
să omagiem aici
spiritele sub auspiciul cărora revista a apărut: autori, redactori,
editori, alături de traducători, documentarişti şi tehnoredactori. Nu mai
puţin, se
cuvine să ne exprimăm gratitudinea faţă de sponsori, şi nu în ultimul rînd,
faţă de
cititori.
altera, în felul său o publicaţie oarecum singulară în
peisajul apariţiilor din România,
a
îndeplinit cu cinste şi decenţă rolul său multiplu de platformă a unor idei
novatoare,
vehicol al militantismului
Ligii Pro Europa, atelier de creaţie pentru autorii care au
debutat aici sau i-au încredinţat articole pe care nu ar fi avut unde să le
publice. La
apariţia ei, a umplut un imens gol bibliografic, iar mai apoi a rămas fidelă
abordării
unor teme tabu sau, eufemistic spus, delicate.
Continuîndu-şi
programul, altera de faţă salută integrarea României în Uniunea
Europeană cu o apariţie jubiliară reunind temele marilor provocări pe care
postaderarea le va lansa României şi Europei în întregul ei. Uniunea Europeană va
avea
de răspuns în anii următori exigenţei de coeziune şi solidaritate în
diversitate,
printr-o profundă reformă a statului naţional. Regiunile şi comunităţile locale
vor
prelua o mare parte din prerogativele centrului, iar Uniunea, dacă va dispune
de
liderii vizionari de care duce lipsă, va aborda cu mai mult curaj profilul
mondial al
bătrînului continent.
Se regăsesc aşadar,
în această apariţie aniversară, „obsesiile” alterei:
descentralizarea şi regionalizarea, cu ilustrări din Franţa şi Italia, reforma
administraţiei publice româneşti cu perspectivele ei modeste de regionalizare,
experienţa federalistă în zona cea mai frămîntată a Europei, Bosnia şi
Herţegovina,
minorităţile ca actori ai sistemelor politice europene, multilingvismul european
şi
românesc, convergenţele transilvane prin prisma federalismului şi
naţionalismului,
libertatea religioasă, Transilvania – voce a diversităţii. Cu acelaşi
tradiţional respect pentru autorii inovatori, altera îi publică în acest număr pe Anton
Bebler,
Alistair Cole, Silvio Gambino, Bernat Joan i Mari, alături de Andrei Roth,
Victor
Neumann, Ovidiu Pecican, Alpár Zoltán Szász, Marius Suciu, Daniel Hrenciuc,
Ioan Marius Bucur. Mica istorie a Transilvaniei a lui Harald Roth,
recenzată în
altera de Lucian Nastasă, publicată tot de Editura Pro Europa, se
înscrie pe linia
recuperării istoriei regionale.
Deşi
nu întrevedem, în momentul cînd redactăm acest editorial, nici cea mai vagă
undă de speranţă că altera va continua să apară, nu intenţionăm să-i
scriem
necrologul. altera rămîne una din cele mai curajoase reviste „de
specialitate” din
România, intrată în graţiile mediilor academice şi în bibliografia multor
facultăţi.
Are meritul de a fi urmat neabătut un program militant temperat. Are meritul de
a fi
creat un curent de
opinie, o platformă, un program.
Indiferent
de soarta apariţiei ei, altera este din acea stirpe intelectuală pentru
care trecutul ţine loc şi de viitor.
Târgu-Mureş/Marosvásárhely/Neumarkt
am Mieresch, decembrie 2006